Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce schimbarea în UE

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a perturbat multe aspecte din viaţa europenilor şi a Europei, traiul mult mai scump şi incertitudinea crescută fiind unele dintre acestea. Însă, după cum cer unii lideri, ar putea schimba şi modul de funcţionare a Uniunii, notează Ziarul Financiar.

Spre exemplu, premierul Italiei, Mario Draghi, propune modificarea tratatelor UE pentru a orienta Europa spre un „federalism pragmatic şi ideal“ astfel încât să permită o integrare mai rapidă a Ucrainei şi ţărilor din Balcanii de Vest. El a cerut revizuirea tratatelor şi în sensul îmbunătăţirii mecanismelor de luare a deciziilor, adică renunţarea la principiul unanimităţii în favoarea celui al majorităţii calificate. Mecanismul actual permite unor guverne rebele precum cele ale Ungariei şi Poloniei să se sprijine reciproc în faţa presiunilor făcute de Comisia Europeană pentru a le readuce pe calea satului de drept şi să saboteze decizii cu iz geopolitic precum cele de izolare a Rusiei (în cazul Ungariei, Polonia considerând Rusia un pericol).

Înainte de a fi premierul Italiei, Mario Draghi a fost preşedintele Băncii Centrale Europene, poziţie din care s-a luptat cu unele dintre cele mai grele crize din istoria zonei euro, cea financiară globală şi cea a datoriilor suverane. În lipsa consensului printre liderii politici europeni, BCE a lui Mario Draghi s-a văzut asumându-şi rolul de ultim apărător al euro.

Separat, ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a propus într-un interviu pentru Financial Times ca UE să ia în considerare schimbări radicale dacă este serioasă în privinţa aderării Ucrainei şi împiedicării ca aceasta să cadă pradă dominaţiei ruseşti. El a menţionat nevoia ca Uniunea să ofere statelor vecine acces rapid la „părţi din piaţa comună“.

Austria este un stat care avea înainte de război legături destul de strânse cu Rusia şi este expansiv comercial şi financiar, fiind orientat spre Europa de Est şi Balcani. Schallenberg a spus că războiul agresiv al Rusiei reprezintă „un moment geostrategic“ pentru Europa care necesită un răspuns mai hotărât decât sancţiuni contra Moscovei şi ajutor economic şi militar pentru Ucraina. Oficialul austriac, diplomat de carieră cu ani buni de experienţă la Bruxelles, a avertizat că UE nu-şi mai poate permite să acţioneze cu jumătate de măsură în vecinătăţile sale.

Între timp, la Budapesta, rămasă singurul bastion al proputinismului din UE, politicieni de top din partidul de guvernământ vorbesc despre schimbarea constituţiei ţării pentru a permite guvernului să ia rapid decizii în situaţii de urgenţă, cum este războiul din Ucraina.

Pe scurt, este vorba despre extinderea puterii guvernului de a declara stare de urgenţă în cazuri de război sau de catastrofe umanitare în ţările vecine.

Propunerile vin în condiţiile în care „starea de pericol“ decretată ca rezultat al pandemiei de COVID-19 va expira pe 31 mai.

Cu alte cuvinte, guvernul vrea puteri extraodinare mai mari, iar guvernul premierului Viktor Orban este recunoscut pentru tendinţele autoritare. Spre deosebire de oricare alt şef de stat din UE, Viktor Orban este în conflict cu preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski, iar în privinţa războiului ruso-ucrainean el şi-a împins ţara într-o „neutralitate“ care convine Moscovei. Spre exemplu, Comisia Europeană a construit un plan pentru ca UE să renunţe la a mai importa petrol rusesc, iar Budapesta a ameninţat că va vota contra acestor eforturi.

În urmă cu doar câteva luni, când Rusia îşi aduna trupele la graniţa cu Ucraina, Viktor Orban se lăuda cu semnarea unui nou contract de furnizare de gaze pe temen foarte lung cu Gazprom, singurul exportator de gaze al Rusiei. Aceasta în timp ce în ţara sa cultivă neîncrederea în instituţiile UE şi erodează valorile europene precum statul de drept şi justiţia liberă. În urmă cu doar câteva zile, Moscova a întrerupt livrările de gaze către Polonia, o ţară adversară, şi Bulgaria, un stat mai degrabă nehotărât. Veniturile din vânzarea petrolului alimentează bugetul Rusiei, finanţând maşinăria de război a lui Putin.

Ca multe alte state europene, Ungaria este dependentă de energia rusească, dar nu în totalitate, însă Orban şi-a făcut din energia ieftină o promisiune principală în campania electorală. Modificarea tratatelor UE are ca scop reducerea influenţei unor astfel de politicieni în luarea deciziilor la nivelul Uniunii. Spiegel aminteşte de cum Orban s-a folosit de un moment istoric, de aniversarea, pe 15 mai, a Revoluţiei ungare de la 1848, pentru a-şi exprima neîncrederea în aliaţii vestici în timp ce Rusia îşi continua războiul din Ucraina. Nici SUA şi nici UE „nu gândesc cu minţi ungare şi nu simt cu inimi ungare“, a spus Orban. Rusia, a continuat el, îşi vede de propriile interese, Ucraina de ale ei. Ungaria trebuie să facă acelaşi lucru deoarece „nu are nimic de câştigat“ din acest război.

Pentru Orban, războiul înseamnă doar atât şi nimic mai mult, comentează Spiegel. Premierul ungar efectiv i-a oferit lui Putin un cadou. Ungaria, a cărei prosperitate economică este asigurată de UE iar securitatea este apărată de NATO, îşi urmăreşte propriile interese cu toate că armata rusă fură, violează, ucide şi distruge în Ucraina. „Dumnezeu este mai presus de noi toţi“, sunt cuvintele cu care Orban şi-a încheiat discursul. „Ungaria este mai presus de orice altceva.“ Astfel, Orban, după ce şi-a asigurat încă un mandat de premier, îşi izolează şi mai mult ţara, cum Putin a făcut cu Rusia. Italia este dependentă în proporţie de 40% de gazele ruse, iar Draghi propune transformarea Mediteranei şi a statelor care o înconjoară în rezervorul de energie „ gaze, dar şi energie verde - al Europei.