„Forţele ucrainene continuă să reziste încercărilor Moscovei de a cuceri oraşul din estul Bahmut, care acum ar putea fi capturat în trei-patru săptămâni”, a scris pe Telegram şeful Wagner, Evgheni Prigojin, care şi-a revendicat în urmă cu câteva zile meritul pentru cucerirea Bahmutului.
Igor Şurko, directorul general adjunct al companiei energetice ruse Yakutskenergo, ar fi „murit în circumstanţe misterioase”, scrie presa belarusă, Nexta, apropiată de opoziţie. Potrivit autorităţilor de la Moscova, bărbatul, arestat la 31 martie sub acuzaţia de corupţie, s-a sinucis într-o celulă din închisoarea din Iakuţk, pe 4 aprilie. Şurko, scrie Nexta, imediat expulzat din partidul Rusia Unită, făcuse recurs pe 3 aprilie.
În Rusia, micuăa rusoaică luată de lângă tatăl ei pentru că a pus pehârtie un desen împotriva războiului în Ucraina a fost returnată mamei sale. Femeia, care era despărţită de soţul ei, era înstrăinată de familie de cel puţin şapte ani, nu este clar de ce.
Comisarul rus pentru copii, Maria Lvova-Belova, a declarat că adolescenta, Maria Moskaliova, la început nu a vrut să meargă la mama ei, dar s-a răzgândit ulterior. Tatăl a fost condamnat marţi la doi ani de închisoare pentru că a criticat invazia pe reţelele de socializare, dar nu este care unde se află momentan.
Refuzul Moscovei de a acorda acces consular lui Evan Gerşkovich, reporterul Wall Street Journal reţinut în Rusia, „nu are nicio scuză, trebuie să o obţinem”. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, a declarat reporterilor acest lucru.
Numărul civililor ucişi într-un atac efectuat, potrivit autorităţilor pro-ruse, de forţele armate de la Kiev într-o parcare din Doneţk, în estul Ucrainei, ar fi crescut la 7. Autoritatea regiunii ocupate de ruşi a denunţat mai multe atacuri de artilerie ale Kievului.
După ce a deschis 42 de centre de recrutare în toată Rusia, şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a scris pe Telegram că a început „unităţi mobile care călătoresc chiar şi în sate mici” pentru a recruta soldaţi. Prigojin a ameninţat că va face prozelitism şi în Europa: „Cred că aceste unităţi mobile vor ajunge în curând pe teritoriul european”.
Lukashenko arrived to visit Putin yesterday. He noted that Putin looked tired.
Putin replied he needed to work off his salary. pic.twitter.com/ENdeYc2Jqh
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) April 6, 2023
Forţele armate ruse ar putea folosi lansatorul de rachete termobaric Solntsepek în direcţia Bahmut, a raportat Institutul pentru studiul războiului (Isw), citat de UNIAN. Prezenţa acestei arme, potrivit ISW, ar putea indica faptul că există paraşutisti în acea zonă. Cu toate acestea, Serghei Cherevati, reprezentant al Grupului de Est al Forţelor Armate ale Ucrainei, a notat la Radio Svoboda că informaţia privind utilizarea acestui lansator de rachete în luptele pentru Bahmut nu a fost încă verificată de către Forţele Armate.
Forţele Armate Ruse continuă să-şi concentreze eforturile asupra ofensivei în direcţiile Liman, Bahmut, Adviidka şi Marinka, raportează Statul Major al forţelor armate ucrainene, într-o postare pe Facebook, adăugând că „în cursul zilei, peste 20 de atacuri” ale soldaţilor moscoviţi au fost respinse. Cele mai înverşunate bătălii din zonă sunt în direcţia Marinka, „unde au fost oprite 13 atacuri”, susţin forţele armate de la Kiev, care concluzionează explicând că „inamicul continuă să încerce să preia controlul deplin asupra oraşului Bahmut” .
Încercările de a face presiuni asupra Rusiei pentru eliberarea jurnalistului WSJ Evan Gerşkovich sunt „inutile”. Aşa a afirmat Ministerul rus de Externe, care a anunţat că viceministrul Serghei Riabkov şi ambasadorul SUA Linne Tracy au discutat despre detenţia jurnalistului în Rusia, susţine Ria Novosti.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit la Ankara, Turcia, pentru o vizită. „Cina de lucru diseară, mâine interviuri”, a anunţat de Ministerul rus de Externe într-un mesaj prin Telegram. Lavrov va discuta despre problemele energetice, situaţia din jurul Ucrainei, implementarea acordului de grâu, precum şi sarcinile de normalizare a situaţiei din Nagorno-Karabah şi în dialogul dintre Ankara şi Damasc cu omologul său turc Mevlut Cavusoglu, informează corespondentul agenţiei Tass.
Evgheni Prigojin, şeful Wagner, a recunoscut astăzi că forţele ucrainene nu se retrag din Bahmut şi a spus că „o ofensivă rusă este exclusă în acest moment”. The Kyiv Independent relatează acest lucru pe Telegram. Această nouă declaraţie o contrazice pe cea de acum câteva zile, când însuşi Prigojin a anunţat că a preluat controlul oraşului.
Statele Unite se opune eforturilor unor ţări europene de a oferi Ucrainei o foaie de parcurs pentru intrarea acesteia în NATO, la summitul Alianţei care va avea loc în iulie. Financial Times relatează citând unele surse, potrivit cărora SUA este alături de Germania şi de Ungaria contra eforturilor unor ţări precum Polonia şi statele baltice de a oferi Kievului relaţii mai strânse cu NATO.
Forţele armate ucrainene au tras într-o parcare din districtul Kalininski, regiunea Doneţk, iar cel puţin patru persoane au fost ucise. Despre acest lucru a relatat un corespondent al agenţiei Ria Novosti prezent la faţa locului. Toţi morţii sunt civili, potrivit jurnalistului, care susţine că armata ucraineană a tras dintr-un sistem de rachete cu lansare multiplă. Pe reţelele de socializare se arată craterele lăsate de rachetele căzute.
Un procuror rus a cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru un critic al Kremlinului, Vladimir Kara-Murza, care a fost judecat pentru mai multe acuzaţii, inclusiv trădare, şi pentru comentarii critice la adresa ofensivei ucrainene. Avocatul lui a anunţat asta. „Da, confirm… 25 de ani de închisoare au fost solicitaţi”, a spus avocatul, Vadim Prohorov, după o audiere închisă.
„Vom continua să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi necesar: aceasta este o poziţie foarte clară pe care am luat-o de la bun început”, a declarat ministrul grec al Apărării, Nikos Panagiotopoulos, în timpul întâlnirii avute la Atena cu omologul său ucrainean Oleksii Reznikov. În timpul vizitei, ministrul grec a acordat Kievului mai multe transporturi de artilerie şi muniţie de arme de calibru mic, acces la spitalele greceşti pentru personalul militar rănit şi vehicule suplimentare de luptă ale infanteriei BMP din epoca sovietică.
Parlamentul lituanian (Seimas) a adoptat în unanimitate o rezoluţie în care se solicită ca, la summitul NATO de la Vilnius din iulie anul viitor, liderii NATO să invite oficial Ucraina să se angajeze pe calea aderării la Alianţa Atlantică. „Va trebui să lucrăm foarte serios pentru ca aceasta să devină nu doar o declaraţie a parlamentului nostru, ci un impuls susţinut de polonezi şi de toţi aliaţii noştri, în special de cei din marile capitale europene”, a declarat Žygymantas Pavilionis, preşedintele Afacerilor Externe, în Comisia Parlamentului.
Rezoluţia prevede, de asemenea, că la summitul de la Vilnius, Lituania se angajează să „consolideze în mod semnificativ apărarea avansată şi descurajarea regiunii baltice şi a întregii părţi de est a NATO”, punând în aplicare angajamentele asumate la Madrid anul trecut.
Ucraina a crescut de la 100 la 150 de tancuri de infanterie Kto Rosomak, tancuri de infanterie comandate din Polonia, de la 100 la 150, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului polonez. Vagoanele vor fi plătite de Kiev cu finanţare oferită de SUA şi de Uniunea Europeană, a precizat, la Varşovia, Piotr Müller. Cu un tun de 30 mm, acestea pot găzdui un echipaj de trei şi opt pasageri.
„Baza negocierilor reale cu Federaţia Rusă este retragerea completă a grupărilor armate ruse dincolo de graniţele Ucrainei recunoscute internaţional în 1991. Inclusiv Crimeea. Nu se pune problema de concesii teritoriale sau de negocieri pentru drepturile noastre suverane”. Mikhailo Podoliak, consilierul preşedintelui ucrainean, a scris pe Twitter.
„În lumina războiului rusesc împotriva Ucrainei, dorim să fie restabilită o pace justă. Şi pentru aceasta, Rusia trebuie să-şi pună capăt invaziei şi să-şi retragă trupele din Ucraina. Integritatea teritorială şi suveranitatea sunt elemente fundamentale ale Cartei ONU pe care amândoi o sprijin pe deplin”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adresându-se preşedintelui chinez, Xi Jinping, în cadrul întâlnirii trilaterale de la Beijing cu preşedintele francez, Emmanuel Macron.
Vladimir Putin a declarat că acum un „obiectiv” al trupelor Moscovei este de a „împinge” soldaţii ucraineni „la o astfel de distanţă încât să nu poată provoca nicio pagubă şi să se asigure că nu vor mai avea loc bombardamente” în Donbass, regiunea de sud – est. Ucraina parţial ocupată de armata rusă. Acest lucru a fost raportat de agenţia de ştiri de stat rusă Tass, referindu-se la o întâlnire dintre Putin şi liderul separatiştilor pro-ruşi din Doneţk, Denis Puşilin.
„Regimul de la Kiev este extrem de crud nu numai faţă de cetăţenii noştri, ci şi faţă de ai săi”. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus acest lucru când s-a întâlnit cu şeful regiunii anexate Doneţk, Denis Puşilin. „Ei se comportă la cel mai înalt grad într-un mod cinic şi crud”, a adăugat Putin, după cum relatează RIA Novosti. Putin se întâlneşte şi cu ceilalţi guvernatori ai regiunilor anexate.
În regiunea Rusiei Bryansk, poliţiştii de frontieră au zădărnicit încercarea de a intra în Rusia a unui grup de aproximativ 20 de sabotori ucraineni. Acest lucru a fost declarat de guvernatorul regiunii, Alexander Bogomaz, pe canalul său Telegram. Ria Novosti o relatează. Potrivit lui Bogomaz, armata rusă, împreună cu grănicerii, au provocat o înfrângere prin foc inamicului din apropierea satului Sluchovsk, districtul Pogarsky.
Porturile bulgare vor fi închise navelor certificate de Registrul Maritim al Transporturilor Ruse începând cu 8 aprilie „indiferent de pavilionul lor de înmatriculare”, a informat Administraţia Maritimă Bulgară.
Curtea de la Moscova a stabilit pentru 18 aprilie audierea recursurilor apărării pentru anularea arestării jurnalistului Wall Street Journal, Evan Gershkovich. Acest lucru a fost declarat de serviciul de presă al Tribunalului Districtual Lefortovsky din Moscova. Audierea va avea loc cu uşile închise şi în prezenţa lui Gershkovich, acuzat de spionaj, întrucât, după cum a explicat instanţa, materialele procesului sunt confidenţiale. Jurnalistul a fost arestat pe 30 martie şi ar trebui să rămână în închisoare până pe 29 mai la cererea anchetatorilor. Dar apărarea a cerut unei instanţe superioare să anuleze aceste decizii şi să aleagă o măsură neprivativă de libertate pentru Gershkovich, care riscă până la 20 de ani de închisoare dacă va fi condamnat pentru infracţiunea de spionaj. Potrivit Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), jurnalistul născut în 1991, „acţionând la ordinele Statelor Unite, culegea informaţii despre o instalaţie de apărare rusă care constituie secret de stat. Americanul a fost arestat la Ekaterinburg în timp ce încerca să obţină informaţii clasificate.
UPDATE 10:11 – Atacurile Rusiei asupra regiunii Doneţk au ucis cinci persoane în ultimele 24 de ore
Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei a raportat pe 6 aprilie că Rusia a pierdut 176.630 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie anul trecut. Acest număr include 390 de victime suferite de forţele ruse în ultima zi.
Comentariile recente ale dictatorului rus Vladimir Putin privind „terorismul” şi ameninţările la adresa securităţii ruse sunt probabil menite să stabilească condiţiile pentru viitoare represiuni în teritoriile ocupate din Ucraina, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului în ultima sa actualizare.
Peste 900 de ciocniri între poliţiştii de frontieră ucraineni şi forţele ruseşti au avut loc în luna martie, o creştere de 11% faţă de luna precedentă, a declarat Andriy Demchenko, purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat China să nu aprovizioneze Rusia cu armament letal, spunând că acest lucru ar fi o „greşeală istorică cu implicaţii profunde”, a relatat Euronews pe 5 aprilie.
„Până în prezent, nu am putut confirma nicio furnizare de ajutor letal, dar este un lucru pe care îl urmărim foarte atent”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.
Potrivit Euronews, Stoltenberg a folosit în repetate rânduri sintagma „consecinţe grave” pentru a descrie posibila reacţie a NATO în cazul în care Beijingul decide să trimită ajutor letal Moscovei. Cu toate acestea, el a refuzat să explice cum ar arăta aceste consecinţe în practică, spunând că „nu există niciun motiv pentru a intra în detalii”.
Uniunea Europeană şi 49 de ţări au emis o declaraţie comună prin care au condamnat Rusia pentru organizarea unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate al ONU cu scopul de a răspândi „dezinformarea cu privire la deportarea forţată, pe scară largă şi ilegală, a mii de copii ucraineni”.
Declaraţia, publicată de reprezentantul permanent al Ucrainei la Naţiunile Unite, Sergiy Kisliţa, susţine că reuniunea din 5 aprilie a abuzat şi mai mult de „puterea şi privilegiile” unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, pe care Rusia îl prezidează luna aceasta.
„Rusia va încerca să prezinte acţiunile sale în Ucraina ca fiind în conformitate cu dreptul internaţional, cu drepturile copiilor şi cu agenda privind copiii şi conflictele armate. Acest lucru nu ar putea fi mai departe de adevăr”, se arată în declaraţie.
Trupele ruse nu au înregistrat deficite de muniţie în estul Ucrainei, în ciuda declaraţiilor Grupului Wagner privind lipsa de proiectile pe linia frontului, a declarat Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar de est al Ucrainei, pe 5 aprilie.
„Am spus în repetate rânduri că nu a existat niciun deficit de proiectile acolo unde inamicul îşi concentrează eforturile… acestea sunt zonele Bahmut, Kupiansk şi Liman”, a declarat Cherevatyi la televiziunea naţională, citat de postul de televiziune Ukrainska Pravda. „Din nefericire, inamicul are încă o putere considerabilă pentru a lovi poziţiile noastre”.
Zona Lyman din regiunea Doneţk este „liderul” în ceea ce priveşte pagubele provocate de artileria rusă, a adăugat oficialul militar ucrainean.
Republica Cehă va furniza Ucrainei echipamente militare în valoare de 30 de milioane de dolari, care sunt în prezent depozitate şi „nu sunt necesare” pentru apărarea ţării.
Toate echipamentele militare trimise în prezent în Ucraina pot fi înlocuite, a declarat ministrul ceh al apărării, Jana Černochová, presei pe 5 aprilie.
Ca fost membru al Blocului de Est, Cehia păstrează armament din epoca sovietică, care este deja folosit de forţele armate ucrainene, informează The Kyiv Independent.
Ţara a furnizat deja Ucrainei vehicule de luptă pentru infanterie, artilerie, elicoptere şi arme de calibru mic şi a fost prima ţară care a contribuit cu tancuri.