LIVE TEXT  Războiul din Ucraina, ziua 1085. Trump anunţă că a vorbit la telefon cu Putin. Vom începe negocierile, îl voi suna pe Zelenski / Atac cu rachete şi drone asupra Kievului: o persoană a murit / Zelenski vrea să facă schimb de teritorii cu Putin

Trump anunţă că a vorbit la telefon cu Putin. Vom începe negocierile, îl voi suna pe Zelenski

Zelenski: Dacă Ucraina nu este invitată în NATO, trebuie să „construiască NATO pe teritoriul său”

Ucraina nu renunţă la aspiraţiile sale de a adera la NATO, dar dacă nu primeşte o invitaţie oficială, trebuie să îşi întărească propria apărare şi să „construiască NATO pe teritoriul său”, a declarat preşedintele Volodîmîr Zelenski într-un interviu pentru The Economist, publicat pe 12 februarie.

Reacţii mixte după introducerea contractului militar de un an pentru tinerii voluntari în Ucraina

Atac asupra unui ofiţer de recrutare la un birou militar din Harkov

Un ofiţer de recrutare ucrainean a fost atacat la un birou de înrolare militară din Harkov, scrie The Kyiv Independent. Agresorul ar fi folosit un spray cu gaz şi l-a înjunghiat pe militar, care primeşte acum îngrijiri medicale iar  viaţa acestuia nu este în pericol.

Secretarul apărării anunţă că trupele SUA nu vor fi folosite pentru a asigura pacea în Ucraina

Mesaj de la Washington privind aderarea Ucrainei la NATO: Europa trebuie să fie responsabilă pentru securitatea ţării

Înalt oficial SUA, la Kiev, pentru a discuta despre minerale şi energie

Reacţia NATO la un atac rusesc ar fi „devastatoare”, avertizează Rutte

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că orice atac al preşedintelui rus Vladimir Putin asupra NATO ar fi întâmpinat cu o reacţie devastatoare, afirmând: „Va pierde.”

Atac cu rachete ruseşti asupra Kievului: 1 mort, 4 răniţi

Un atac cu rachete balistice al Rusiei a vizat Kievul în dimineaţa zilei de 12 februarie, provocând moartea unei persoane şi rănirea altor patru, inclusiv a unui copil.

Kremlinul: SUA va elibera un cetăţean rus în schimbul lui Fogel în curând

Zelenski, deschis să se întâlnească cu Trump în SUA după stabilirea detaliilor

Kremlinul exclude orice schimb teritorial în negocierile de pace pentru Ucraina

Serviciile secrete daneze: Rusia ar putea declanşa un război major în Europa în următorii 5 ani 

Dacă Moscova percepe NATO ca fiind slabă, Rusia ar putea fi pregătită să poarte un „război la scară largă” în Europa în termen de cinci ani, a declarat Serviciul danez de informaţii pentru apărare (DDIS).

„Este probabil ca Rusia să fie mai dispusă să folosească forţa militară într-un război regional împotriva uneia sau mai multor ţări NATO europene dacă percepe NATO ca fiind slăbită din punct de vedere militar sau divizată din punct de vedere politic”, se arată în raport, care a fost publicat marţi.

Rusia cheltuie mai mulţi bani pentru apărare decât tot continentul la un loc

Conform unui studiu, cheltuielile militare din Rusia, a cărei economie a fost pusă pe picior de război de preşedintele Vladimir Putin, depăşesc în prezent bugetele de apărare ale Europei la un loc.

Cheltuielile totale pentru apărare ale Rusiei au crescut anul trecut cu 42% în termeni reali, ajungând la 13,1 trilioane de ruble. Suma aceasta este echivalentă cu 462 de miliarde de dolari pe baza parităţii puterii de cumpărare, care se ajustează în funcţie de ceea ce monedele pot cumpăra în ţările lor de origine, notează Financial Times.

Şeful Pentagonului a sosit la Bruxelles pentru reuniunea miniştrilor Apărării din ţările NATO

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a sosit la sediul NATO din Bruxelles, în timp ce aliaţii se reunesc pentru o reuniune în format Ramstein.

Regatul Unit a preluat rolul Statelor Unite în prezidarea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, pe măsură ce Washingtonul îşi revizuieşte politica externă şi de securitate după venirea la putere a preşedintelui Donald Trump.

„Angajamentul nostru este clar: NATO trebuie să fie o forţă mai puternică, mai letală - nu un club diplomatic. Este timpul ca aliaţii să facă faţă momentului”, a declarat Hegseth pe platforma X, marcând prima vizită a unui oficial al administraţiei Trump la NATO.

Grupul de contact, care este compus din peste 50 de ţări, inclusiv toate cele 32 de membre NATO, a fost fondat de fostul secretar american al apărării Lloyd Austin în 2022 pentru a coordona sprijinul aliat pentru Ucraina.

Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat că cea de-a 26-a reuniune în formatul Ramstein ar trebui să se concentreze pe „consolidarea cooperării militare şi a mecanismelor reale de sprijinire a Ucrainei”.

Agenda include, de asemenea, asigurarea unei livrări stabile şi în timp util de ajutor militar în 2025, accelerarea livrării de arme critice, cum ar fi sistemele de apărare aeriană, aviaţia şi muniţia, şi promovarea proiectelor comune cu partenerii europeni.

Zelenski: Europa nu poate garanta securitatea Ucrainei fără America

Dacă Donald Trump retrage sprijinul SUA pentru Ucraina, Europa singură nu va putea umple golul, a avertizat Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru The Guardian.

„Există voci care spun că Europa ar putea oferi garanţii de securitate fără americani, iar eu spun întotdeauna nu”, a declarat preşedintele ucrainean.

„Garanţiile de securitate fără America nu sunt garanţii de securitate reale”, a adăugat el.

Zelenski propune un schimb de teritorii cu Putin

Preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski intenţionează să ofere Rusiei un schimb direct de teritorii pentru a pune capăt războiului său de trei ani, dacă preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, reuşeşte să aducă ambele ţări la masa negocierilor.

„Vom schimba un teritoriu cu altul”, a declarat Zelenski într-un interviu cu The Guardian, afirmând că Kievul ar ceda o parte din regiunea Kursk pe care o deţine de la incursiunea sa surpriză din august în Rusia.

În ceea ce priveşte zonele ocupate de Rusia pe care Ucraina le-ar cere în schimb, liderul ucrainean a refuzat să spună specific: „Nu ştiu, vom vedea. Dar toate teritoriile noastre sunt importante, nu există nicio prioritate”.

Atac masiv al armatei ruse

Forţele ruse au lansat în cursul nopţii 123 de drone de atac de tip Shahed şi drone-capcană, precum şi şapte rachete balistice Iskander-M sau S-400. Apărarea aeriană ucraineană a doborât şase dintre cele şapte rachete care vizau Kiev şi Krîvîi Rih, dar şi 71 de drone în 11 regiuni, în timp ce 40 de drone-capcană au fost pierdute în spaţiul aerian.

În urma unui atac cu rachete asupra Kievului o persoană a fost ucisă, iar alte rănit patru au fost rănite, inclusiv o fetiţă de 9 ani. În cartierul Obolon, un proiectil a lovit o clădire de birouri, iar în Holosiivskîi un depozit a fost cuprins de un incendiu de proporţii. În Solomianskîi, a fost distrus acoperişul unei clădiri rezidenţiale.

În regiunea Dnipro, o femeie de 78 de ani a fost rănită în Nikopol, iar mai multe clădiri au fost avariate.

Mai mult, în Doneţk, trei oameni au fost răniţi într-un atac aerian asupra Kostiantînivka. Au fost raportate şi alte victime, dar şi pagube, în regiunile Harkov, Herson, Sumî şi Cernihiv.

O persoană a murit în urma atacului cu rachete asupra Kievului, miercuri

Primarul Vitali Klitschko a confirmat că serviciile de urgenţă au intervenit în cel puţin patru cartiere ale capitalei, unde au izbucnit incendii atât în clădiri rezidenţiale, cât şi în cele nerezidenţiale, relatează Reuters.

Un aspect îngrijorător al acestui atac este că sistemele de avertizare timpurie au fost activate doar în momentul în care atacul era deja în desfăşurare, în jurul orei 4:27 dimineaţa, ora locală. Acest lucru sugerează că rachetele folosite au fost greu de detectat de sistemele radar.

Atacul vine în contextul în care preşedintele american Donald Trump a anunţat în weekend că ar fi în contact atât cu Kievul, cât şi cu Putin, susţinând că „face progrese" în negocierile pentru încheierea războiului care durează de aproape trei ani.

Ca răspuns la atac, Andriy Yermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, a transmis pe Telegram că „aşa doreşte Putin să se încheie războiul".

Martori Reuters au raportat că au auzit mai multe explozii în oraş, care par să fi fost cauzate de sistemele de apărare aeriană care au încercat să intercepteze rachetele.