Premierul britanic Liz Truss şi preşedintele francez Emmanuel Macron au discutat despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum şi despre aprofundarea cooperării bilaterale între cele două ţări, potrivit Reuters.
Premierul britanic Liz Truss şi preşedintele francez Emmanuel Macron au discutat marţi, la telefon, despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum şi despre aprofundarea cooperării bilaterale, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului de la Downing Street.
„Ei au convenit că Marea Britanie şi Franţa vor continua să colaboreze îndeaproape cu aliaţii pentru a sprijini Ucraina şi pentru a ne coordona răspunsul la agresiunea rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei sute de sisteme de bruiaj antidronă, a declarat marţi seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de cotidianul Le Monde.
„Aceste sisteme vor ajuta Ucraina să facă faţă acestei ameninţări specifice a dronelor, inclusiv, bineînţeles, a dronelor de fabricaţie iraniană, care generează acum daune masive şi suferinţă”, a declarat Jens Stoltenberg, prin videoconferinţă, la un seminar pe teme de securitate desfăşurat la Berlin.
Administraţia de la Kiev a raportat sute de atacuri comise de armata rusă cu drone de fabricaţie iraniană. Directorul Serviciului ucrainean de Informaţii Militare, Kirilo Budanov, a afirmat marţi că Iranul a furnizat Rusiei 1.750 de drone militare Shahed, iar Moscova a cerut aparate suplimentare.
Pentagonul a declarat că nu deţine în acest moment informaţii care să confirme rapoartele potrivit cărora Iranul a promis că va furniza Rusiei rachete sol-sol, împreună cu mai multe drone.
„Nu am nicio informaţie care să coroboreze acest lucru în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, în cadrul unei conferinţe de presă.
Ucraina avertizează asupra unui risc „critic” t la adresa reţelei sale de energie electrică, după ce Zelenski a declarat că bombardamentele repetate ale Rusiei au distrus o treime din instalaţiile electrice ale ţării, în timp ce se apropie iarna.
„Situaţia este critică acum în întreaga ţară”, a declarat Kyrylo Timoşenko, adjunctul şefului biroului preşedintelui ucrainean, la televiziunea ucraineană. „Este necesar ca întreaga ţară să se pregătească pentru întreruperi de electricitate, apă şi încălzire”.
Atacurile ruseşti au avariat peste 400 de obiective de infrastructură din Ucraina de la începutul săptămânii trecute, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt.
Ministrul ucrainean pentru dezvoltarea comunităţilor şi teritoriilor, Oleksii Chernyshov, a declarat că rachetele ruseşti şi dronele de fabricaţie iraniană au lovit 408 obiective ucrainene începând cu 10 octombrie.
Printre ţinte s-au numărat 45 de instalaţii electrice şi peste 180 de clădiri civile.
Cernîşciov a insistat că ucrainenii nu se vor lăsa înfrânţi de atacul Moscovei.
El a spus că „astfel de acţiuni teroriste ale agresorului ne mobilizează şi ne întăresc şi mai mult”.
O comisie a ONU a constatat că forţele ruseşti sunt responsabile de „marea majoritate” a încălcărilor drepturilor omului în primele săptămâni ale războiului din Ucraina, inclusiv de atacurile asupra civililor care au fost potenţiale crime de război.
Comisia internaţională independentă de anchetă privind Ucraina a constatat că forţele ruseşti au bombardat fără discriminare zonele pe care încercau să le captureze şi „au atacat civili care încercau să fugă”.
De asemenea, Comisia a constatat abuzuri comise de Ucraina, inclusiv două cazuri de persoane ieşite din acţiune care au fost împuşcate, rănite sau torturate.
„Forţele armate ruse sunt responsabile pentru marea majoritate a încălcărilor identificate, inclusiv pentru crime de război”, a afirmat Consiliul în raport.
„Forţele ucrainene au comis, de asemenea, încălcări ale dreptului umanitar internaţional în unele cazuri, inclusiv două incidente care se califică drept crime de război”.
„Am primit vestea că în teritoriul ocupat Zaporojie, la Melitopol, literalmente în ultimele zile, ocupantul a mobilizat cu forţa 3.000 de oameni, forţându-i să lupte împotriva familiilor lor”.
Plângerea vine de la arhiepiscopul major al Kievului în mesajul său video zilnic. „Ne rugăm ca această ocupaţie temporară a regiunilor Herson, Zaporojie, Mykolaiv, Crimeea şi Donbass să se încheie cât mai curând posibil, astfel încât să ne putem reuni familiile”.
Întorcându-se dintr-o vizită pastorală la Odesa, şeful Bisericii Greco-Catolice Ucrainene spune că „a auzit atât de multe poveşti despre familii rănite”.
Şi apoi lansează un apel către oamenii de stat responsabili cu politicile sociale: «Să facem tot ce putem să nu ne despărţim familiile! Facem totul pentru a ne asigura că soţul şi soţia, tatăl şi mama pot fi împreună. Împreună cu copiii lor”.
Numărul persoanelor ucise în atacurile de astăzi asupra Kievului a crescut la trei, a anunţat primarul capitalei ucrainene Vitali Klitschko, preluat de Unian.
„Astăzi, acordăm 2 miliarde de euro asistenţă macrofinanciară Ucrainei. Alte sume vor urma până la sfârşitul anului. Vom rămâne cu Ucraina atâta timp cât va fi necesar. Vom discuta cum să asigurăm sprijinul continuu cu partenerii globali la conferinţa de reconstrucţie a Ucrainei”, a anunţat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe Twitter.
Today we are disbursing €2 billion in macro-financial assistance to Ukraine.
More will follow by the end of the year.
We’ll stand by ?? for as long as it takes.
We will discuss how to ensure continued support with global partners at the #RebuildUkraine conference. pic.twitter.com/NoOkIFhIO5
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 18, 2022
Centrele de comandă, infrastructurile energetice şi chiar „arsenalele de arme şi muniţii străine” se numără printre ţintele lovite de raidurile ruseşti din ultimele 24 de ore asupra Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acţiune lansate de pe avioane şi nave, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, generalul Igor Konaşenkov
Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat preluarea militară de către Rusia a satului Gorobyevka din regiunea Harkov, provocând o „înfrângere semnificativă a Gărzii Naţionale Ucrainene”, relatează Ria Novosti.
Corpurile a cinci copii, patru situate într-o groapă comună şi unul îngropat de mama lor în curtea casei lor, au fost exhumate în Liman. Poliţia – relatează Ukrainska Pravda – a stabilit că toţi au murit „din cauza rănilor de schije în urma bombardamentelor ruseşti”. Copiii vor fi înmormântaţi, din nou, „după un control medico-legal”.
Ministerul Apărării de la Moscova confirmă că a lovit infrastructurile energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt, generalul Igor Konaşenkov, a spus acest lucru în briefingul zilnic. „Au fost lansate atacuri”, a spus generalul, „la structurile de comandă militară ucraineană şi a infrastructurilor energetice, precum şi la depozitele de depozitare a armelor de fabricaţie străină”.
Afirmaţia ministrului Nachman Shai privind un posibil ajutor militar pentru Ucraina este o „poziţie personală” care nu implică guvernul de la Ierusalim, a anunţat pe surse ministerului de externe israelian, citat de presă, fără a adăuga detalii. În ultimele zile, Shai – şeful departamentului pentru Relaţiile cu Diaspora – a postat pe Twitter că utilizarea de către Moscova a dronelor iraniene a fost pentru a declanşa „ajutorul militar” israelian la Kiev, precum şi de către SUA şi NATO. Poziţie puternic opusă contrazisă de vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, potrivit căruia mutarea – dacă ar fi realizată – ar avea ca efect „distrugerea relaţiilor” cu Israelul.
„Eforturile noastre colective sunt acum concentrate pe încheierea războiului brutal şi neprovocat al Rusiei din Ucraina. Turcia continuă să ofere sprijin valoros, în special prin îmbunătăţirea securităţii alimentare şi prin încurajarea dialogului dintre Ucraina şi Rusia”, a scris ambasadorul american la Ankara, Jeffry L. Flake, pe Twitter
Primarul Kievului, Vitaly Klitschko, a cerut populaţiei să economisească „cât mai mult energie electrică”, sau mai bine zis „să nu pornească aparate puternice: aparate de aer condiţionat, ceainice electrice, cuptoare cu microunde”.
Apelul vine după un nou val de atacuri ruseşti asupra oraşelor ucrainene, atacuri care au vizat în principal infrastructurile energetice.
În mesajul Telegram, Klitschko le-a cerut şi celor rămaşi fără apă să se „aprovizioneze cu apă” de la cele mai apropiate dozatoare de apă. „Serviciile fac tot ce le stă în putinţă pentru a stabiliza rapid situaţia şi a returna serviciile vitale locuitorilor din Kiev”, a dat asigurări edilul.
„Iarna aceasta va determina nu numai viitorul Europei, ci şi viitorul războiului din Ucraina. Trebuie să continuăm politica de sprijin financiar, umanitar şi politic pentru Ucraina. Trebuie să ne concentrăm pe a ajuta Ucraina să câştige războiul, altfel va fi o catastrofă pentru Ucraina şi, de asemenea, pentru Slovacia”, a declarat ministrul Afacerilor Europene al Slovaciei, Andrej Stancik, la sosirea la Consiliul Afaceri Generale UE de la Luxemburg.
„Credem că, prin eforturi europene comune şi unite, nu numai că vom depăşi criza energetică, dar vom ajuta şi Ucraina să câştige războiul drept pe care îl duce”.
„Rusia a fost în sărăcie de secole. Acesta este motivul pentru care urăşte civilizaţia modernă şi vrea să creeze o zonă de frig, foame şi barbarie în Europa. Încearcă sistematic să distrugă infrastructura din Ucraina, atacând oraşe şi civili”, scrie pe Twitter consilierul preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, care, după noile raiduri ruseşti asupra Kiev, a reluat cererile către Occidentului privind ajutorul militar.
Gazprom intenţionează să livreze astăzi 42,4 milioane de metri cubi de gaz în Europa prin conducta de gaze care trece prin Ucraina, volum în linie cu livrările din ultimele zile.
Explozii s-au auzit în această dimineaţă în tot Kievul, în timp ce coloane dense de fum sunt vizibile deasupra centralei afectate, relatează un reporter de la agenţia de presă Ukrinform, potrivit căruia unul dintre cartierele oraşului nu are curent electric.
Forţele ruse au atacat o infrastructură energetică la nord de Kiev în această dimineaţă, provocând explozii. Au avut loc trei explozii într-o structură energetică nespecificată. Atacurile au avut loc asupra „infrastructurii critice” şi asupra lucrătorilor care se aflau în drum spre locaţia respectivă.
Bombardamentele au continuat peste noapte în oraşele ucrainene din centrul şi sudul ţării. O rachetă a lovit o clădire cu două etaje şi cel puţin o persoană a murit.
Autorităţile regionale din Krivoi Rog au anunţat că o explozie s-a produs în partea de nord a oraşului marţi dimineaţa devreme.
Forţele ruse au lovit containere de petrol gata de export într-un port din Mykolaiv cu drone kamikaze, a raportat Dmytro Pletenchuk, ofiţer de presă al Administraţiei Militare a Oblastului Mykolaiv, pe Facebook. O cantitate mare de petrol se scurge pe străzi, iar pompierii au fost nevoiţi să lucreze ore întregi pentru a stinge incendiul, a spus Pletenchuk.
Rusia a pierdut patru tancuri, două mortiere, un obuzier autopropulsat 2S3 Akatsiya, un sistem de rachete Tor şi trei vehicule blindate, a informat Comandamentul Operaţional de Sud al Ucrainei pe 17 octombrie. Comandamentul a mai spus că Rusia a continuat să lanseze rachete pe front.
Preşedintele Volodimir Zelenski a comentat despre întoarcerea a 108 femei ucrainene care au fost eliberate din captivitatea rusă pe 17 octombrie. În discursul său adresat naţiunii, el a mulţumit fiecărei persoane implicate în operaţiunea de succes şi a spus că „cu cât avem mai mulţi prizonieri ruşi, cu atât mai devreme ne putem elibera eroii”.
Manifestanţii au acuzat Iranul că sprijină terorismul rus şi că ucide ucraineni. Unii dintre protestatari, îmbrăcaţi în steaguri ucrainene, au pus lumânări în faţa ambasadei şi au pictat cuvintele „Opriţi teroarea” în roşu pe foi albe, în timp ce alţii au cântat şi au ţinut afişe cu „Iranul sprijină terorismul”. Protestul a urmat după un atac masiv rusesc asupra Kievului folosind drone iraniene Shahed-136.
Pe 17 octombrie, Parlamentul UE a votat în favoarea unei propuneri prezentate de democraţii suedezi, conservatori şi reformişti europeni, de a organiza o dezbatere privind adoptarea unei rezoluţii de recunoaştere a Rusiei ca stat sponsor al terorismului. Rezoluţia este programată pentru votare la sfârşitul lunii noiembrie.
Informaţia a fost furnizată de Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă din Rusia, după cum a menţionat agenţia de ştiri de stat TASS. Mai devreme, pe 17 octombrie, presa rusă a distribuit un videoclip cu consecinţele prăbuşirii unei aeronave militare ruseşti Su-34 într-o clădire rezidenţială din oraşul Yeysk, Krasnodar Krai.
Sursa – The Kyiv Independent