LIVE TEXT  Războiul din Ucraina, ziua 342. Aproximativ 326.000 de soldaţi ruşi luptă în prezent în Ucraina / Luptele continuă fără speranţe de pace / După tancuri, acum avioanele sunt motiv de dispută / Preşedintele Braziliei propune ca un grup de ţări să medieze soluţionarea conflictului / Putin vrea să facă noi înrolări, dar ruşii fug cât pot de telegreme

UPDATE 22:10 Statele Unite acuză Rusia că refuză inspecţiile la instalaţii militare strategice

UPDATE 20:40 Franţa promite să trimită Ucrainei 12 obuziere autopropulsate CAESAR suplimentare

UPDATE 19:00 Şeful serviciului de informaţii al apărării, Kyrylo Budanov: Aproximativ 326.000 de soldaţi ruşi luptă în prezent în Ucraina

UPDATE 18:30 Franţa va ajuta Ucraina să achiziţioneze sisteme radar 

UPDATE 17:15 Sursă ucraineană: oraşul Bakhmut, transformat într-o „ruină totală" de bombardamentele ruseşti 

UPDATE 16:00 Atacul rusesc din 31 ianuarie de la Bakhmut a ucis două persoane, inclusiv un copil 

UPDATE 15:00 Lavrov: Am primit un mesaj de la Blinken să ne „oprim”

„Ministrul egiptean de externe mi-a transmis mesajul secretarului de stat al SUA”, Antony Blinken, care a fost duminică în Egipt înainte de a ajunge în Israel. Acest lucru a fost anunţat de ministrul rus de externe Serghey Lavrov, potrivit rapoartelor Tass. Mesajul, adaugă Lavrov, „conţine doar invitaţii către Rusia de a renunţa şi de a se opri”.

UPDATE 14:40 Medvedev: Sancţiunile occidentale au eşuat lamentabil

„Ţările inamice nu au curajul să admită că sancţiunile lor „infernale” au eşuat lamentabil”. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a scris pe Telegram, susţinând că „ca întotdeauna, americanii fac bani cu o Europă umilită” care „rezistă şi pierde bani”.

UPDATE 14:10 Kiev: Avem nevoie de cel puţin 200 de avioane occidentale

Ucraina are nevoie de cel puţin 200 de avioane occidentali pentru a-şi proteja cerul, înlocuind actualele avioane sovietice de diferite tipuri, care sunt acum învechite, a declarat purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, în comentarii făcute pentru presa internaţională. „În acest moment, F-16 este cel mai probabil candidat pentru a înlocui vechiul avion sovietic”, a subliniat ofiţerul. Ignat a spus că Ucraina are nevoie de acoperire aeriană atât în ​​timp de război, cât şi în timp de pace. Şi a explicat că flota aeriană rusă este concentrată în prezent în aproximativ 170 de aeroporturi între Rusia, Belarus şi teritoriile ocupate.

Dar, cel mai important, flota duşmanului este de 5-6 ori mai mare decât cel ucrainean în ceea ce priveşte numărul de avioane de luptă. „De asemenea, suntem inferiori în tehnologie. Prin urmare, există o nevoie serioasă. Este necesar să se creeze până la cinci brigăzi de aviaţie tactică cu un tip de aeronavă multifuncţională în stil occidental”, a spus purtătorul de cuvânt al Ucrainei.

UPDATE 13:30 Moscova: întâlnire privind controlul armelor cu ambasadorul SUA

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, şi ambasadorul SUA în Rusia, Lynne Tracy, au discutat despre problemele legate de controlul armelor, în timpul unei întâlniri de astăzi, a informat Ministerul de Externe al Rusiei şi agenţia Tass. Cei doi diplomaţi „au discutat câteva probleme urgente privind controlul armelor”, precizează agenţia rusă.

UPDATE 12:30 Stoltenberg: Războiul, azi în Europa, mâine poate în Asia

Apropierea dintre Rusia şi China „Beijing observă cu atenţie ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina şi acest lucru ar putea influenţa deciziile sale viitoare: ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia”, a declarat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul întâlnirii de presă cu premierul japonez Fumio Kishida. Japonia şi NATO sunt de acord că securitatea în zona transatlantică şi indo-pacifică este „interconectată” şi că războiul din Ucraina nu este o provocare „doar europeană”. „China nu este adversarul nostru, ci îşi agresează vecinii şi ameninţă Taiwanul, aşa că trebuie să înţelegem şi să facem faţă acestei provocări”, a adăugat el.

UPDATE 11:30 Ucraina scoate colţii la Croaţia

UPDATE 10:30 Moscova anunţă vizita lui Xi Jinping pentru la primăvară

Moscova se uită din ce în ce mai mult la Beijing, pentru a contrabalansa efectul negativ al sancţiunilor occidentale. Preşedintele chinez, Xi Jinping, este de aşteptat să călătorească în Rusia, în primăvară, a anunţat de Ministerul rus de Externe, care a declarat că va fi un eveniment central în relaţiile dintre Rusia şi China în 2023, relatează agenţia de presă rusă Tass. „În anul viitor, prin eforturi comune, Rusia şi China vor putea să consolideze şi să avanseze în continuare relaţiile bilaterale. După cum ştiţi, preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe liderul chinez Xi Jinping să efectueze o vizită de stat în Federaţia Rusă în primăvară. Credem că acesta va deveni un eveniment central în relaţiile bilaterale în 2023”, a declarat Ministerul rus de Externe, ca răspuns la întrebările presei primite în timpul conferinţei de presă privind rezultatele activităţilor diplomatice ruse din 2022. The South China Morning Post scrie că vizita lui Xi în Rusia este aşteptată în jurul marcării unui an de la invadarea Ucrainei (24 februarie). Putin l-a invitat pe Xi la Moscova în timpul unui apel video de sfârşit de an derulat între cei doi, în decembrie. Beijingul nu a confirmat, deocamdată, călătoria lui Xi.
 

UPDATE 09:30 Gaze: exporturile Gazprom către Europa prin Ucraina sunt la minime istorice

Exporturile de gaze către Europa prin Ucraina au atins un minim istoric în ianuarie, a anunţat Gazprom, spunând că exporturile au atins un minim istoric de 951,4 milioane de metri cubi de gaze în primele 30 de zile ale lunii ianuarie, relatează ziarul economic rus Vedomosti, citând date de la Gazprom. În a doua jumătate a anului 2022, scrie Vedomosti, Gazprom a livrat zilnic între 41 şi 43 de milioane de metri cubi prin Ucraina. Din 5 ianuarie, volumele zilnice au scăzut brusc, doar 24,4 milioane de metri cubi fiind expediaţi zilnic până pe 19 ianuarie.

UPDATE 09:00 Fostul scriitor de discursuri Putin Gallyamov: o lovitură de stat începe să devină posibilă

„În acest moment, cred că ar putea fi posibilă o lovitură de stat militară”, sunt cuvintele lui Abbas Gallyamov, fostul redactor de discursuri al preşedintelui rus Vladimir Putin, care în cadrul unui interviu acordat CNN vorbeşte despre numărul soldaţilor ruşi care şi-au pierdut viaţa în Ucraina şi despre condiţiile dificile de viaţă cauzate de sancţiuni, condiţii favorabile pentru o lovitură de stat militară.

Acum analist politic, Gallyamov crede că lovitura de stat ar putea avea loc în următoarele 12 luni. „Economia rusă se înrăutăţeşte. Războiul este pierdut. Sunt tot mai multe cadavre care se întorc în Rusia, aşa că ruşii vor avea mai multe dificultăţi şi vor încerca să găsească o explicaţie de ce se întâmplă toate acestea. Ei îşi vor răspunde singuri: „Ei bine, asta se datorează faptului că ţara noastră este condusă de un vechi tiran, un bătrân dictator”, a spus Gallyamov, referindu-se la Putin.

Potrivit analistului, „într-un an, o lovitură de stat devine o posibilitate reală” pentru că „există un preşedinte nepopular cu adevărat urât în ​​fruntea ţării şi războiul este cu adevărat nepopular şi trebuie să vărseze sânge pentru asta”.

Este posibil, adaugă el, ca Putin să anuleze alegerile prezidenţiale programate pentru martie anul viitor. „Judecând după acţiunile sale, ar putea într-adevăr să anuleze alegerile. Ruşii nu au nevoie de el dacă nu e puternic. Ar putea într-adevăr să declare legea marţială şi să anuleze alegerile”, a spus Gallyamov.

UPDATE 08:30 Ministrul ucrainean al apărării merge  la Paris îi va cere lui Macron avioane

Ministrul ucrainean al apărării va fi astăzi la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron. Tema este solicitarea Ucrainei de a furniza avioane de luptă pentru războiul împotriva Rusiei, după ce preşedintele american Joe Biden a exclus furnizarea de avioane F-16.

UPDATE 08:00 Ruşii se ascund de o eventuală nouă mobilizare

UPDATE 07:00 Lula propune un grup de ţări care să medieze pacea

Preşedintele Braziliei, Luiz Ina'cio Lula da Silva, la întâlnirea sa cu cancelarul german, Olaf Scholz, a propus crearea unui grup de ţări care ar putea media un acord de pace între Rusia şi Ucraina. „I-am spus cancelarului că, aşa cum a fost creat G20 pentru a depăşi criza economică din 2008, vrem să creăm un grup de ţări care să poată discuta sfârşitul unui conflict dintre Rusia şi Ucraina. Nimeni nu este interesat de acest conflict”, a declarat liderul brazilian, care a recunoscut eforturile depuse de Germania şi alte ţări pentru a evita războiul, dar că situaţia a ajuns într-un asemenea punct încât până şi cei doi rivali sunt îngrijoraţi şi nu văd posibilitatea unui acord de pace.

UPDATE 06:00 Johnson: Putin a deschis calea Kievului în NATO

„Ei bine, am încercat ambiguitatea creativă şi am văzut unde ne duce. Timp de zeci de ani am folosit un dublu limbaj diplomatic asupra NATO şi Ucrainei şi s-a încheiat cu un dezastru total”, susţine Boris Johnson într-un editorial din Washington Post în care explică de ce, acum, „ucrainenii ar trebui să li se dea totul, de ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, şi ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO şi să-l începem acum”.

„Am petrecut ani de zile spunându-le ucrainenilor că avem o politică de „uşi deschise” în NATO şi că au dreptul de a „alege propriul destin” şi că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Şi în tot acest timp i-am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu se va alătura niciodată alianţei, deoarece atât de mulţi membri NATO o vor refuza pur şi simplu... Preşedintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieţi, case, speranţe şi vise. El a distrus, de asemenea, cel mai mic motiv de a simpatiza cu el”.

Dacă înainte de 2014 ucrainenii erau împărţiţi cu privire la apartenenţa la NATO, „uitaţi-vă acum la cifre. Sprijinul pentru aderarea la NATO în Ucraina este acum stratosferic: 83%, potrivit unui sondaj recent. Şi «uite ce s-a întâmplat când am făcut totul pentru a nu-l provoca pe Putin. L-am îndulcit la summitul NATO de la Bucureşti din 2008. Ucrainenii doreau un Plan de acţiune pentru aderarea la NATO. Au primit câteva cuvinte calde despre apartenenţa la NATO.

Putin a participat la acel summit şi s-a declarat mulţumit de rezultat. „Ce a făcut în continuare? În 2014, a invadat Donbasul şi Crimeea, cu combinaţia sa caracteristică de minciuni flagrante şi brutalitate. În loc să-l pedepsim în mod adecvat, am răspuns cu o politică laşă de linişte.

Departe de a-i ajuta pe ucraineni să-l alunge din ţara lor, am instituit tragicomicul „Format Normandia”, prin care Rusia şi Ucraina erau tratate ca şi cum ar fi la fel de vinovate, când Rusia era clar agresorul şi Ucraina victima... Dacă am fi fost suficient de curajoşi şi de consecvenţi pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă ne-am fi gândit cu adevărat la ceea ce am spus – atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată”.