LIVE TEXT  Războiul din Ucraina, ziua 870. Atac rusesc cu rachete şi drone / ONU cere Rusiei să predea Ucrainei centrala nucleară Zaporojie / Exerciţii navale şi aeriene comune China-Rusia în provincia Guangdong / Apel telefonic pe axa SUA-Rusia

Pentagon: Apel telefonic între miniştrii apărării SUA-Rusia

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a avut o conversaţie telefonică cu ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov. Pentagonul raportează acest lucru raportând că Austin a subliniat importanţa menţinerii canalelor de comunicare deschise.

Zaharova: NATO promite Kievului o călătorie în abis

„Summitul NATO a promis Ucrainei o cale ireversibilă spre abis, nu spre alianţă”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Tass. 

Ucraina, PIB-ul scade la 1,1% în iunie

Creşterea anuală a PIB-ului Ucrainei a încetinit la 1,1% în iunie, de la 3,7% în mai şi 4,3% în aprilie. „Economia ucraineană a crescut cu 4,1% în prima jumătate a anului 2024, în ciuda provocărilor cu care ne-am confruntat, potrivit estimărilor preliminare ale Ministerului Economiei. În iunie, creşterea a fost de 1,1% faţă de iunie 2023, puţin mai lentă decât la începutul anului”, a informat presa ucraineană, citându-l pe prim-viceprim-ministrul şi ministrul Economiei, Iulia Sviridenko. 

Republica Cehă se alătură coaliţiei de drone pentru Kiev

Republica Cehă şi-a anunţat înscrierea la coaliţia internaţională pentru achiziţionarea şi furnizarea de drone către Ucraina, condusă de Letonia şi de Regatul Unit. „Sunt foarte mulţumit de angajamentul Republicii Cehe de a se alătura coaliţiei de drone pentru a ajuta Ucraina în lupta împotriva ocupanţilor ruşi. Fiecare membru al coaliţiei aduce o contribuţie semnificativă nu numai la sprijinul Ucrainei, ci şi la dezvoltarea propriei sale industrie militare”, a declarat ministrul leton al Apărării, Andris Spruds, comentând iniţiativa Pragăi. Până în prezent, Letonia, Regatul Unit, Australia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Estonia, Germania, Italia, Noua Zeelandă, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, Ucraina şi Suedia s-au alăturat coaliţiei.

Kremlinul: escaladare periculoasă 

Permiterea forţelor armate ucrainene să folosească arme furnizate de Occident pentru a ataca oriunde în Rusia ar fi o „escaladare periculoasă”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat acest lucru, subliniind că „aceste rachete lovesc deja teritoriul nostru”. Iar „creşterea distanţei” atacurilor echivalează cu „o adevărată provocare” şi o „nouă, foarte periculoasă escaladare”. Intervenţia lui Peskov la conferinţa de presă vine după ce Kievul a cerut înlăturarea limitelor impuse de Occident privind utilizarea armelor împotriva poziţiilor folosite de ruşi pentru a ataca Ucraina. Mulţi lideri occidentali, inclusiv secretarul general al NATO Jen Stoltenberg şi preşedintele francez Emmanuel Macron, s-au pronunţat în favoarea ridicării limitelor impuse acum.

Moscova neagă planurile de a ataca conducerea unei companii germane de arme

Kremlinul a negat informaţiile potrivit cărora Moscova ar fi plănuit să-l asasineze pe directorul general al unei puternice companii germane de arme, care produce obuze de artilerie şi vehicule militare pentru Ucraina. Potrivit CNN, ţinta a fost Armin Papperger, director general al Rheinmetall. „Totul este prezentat în stilul unei alte poveşti false, aşa că astfel de ştiri nu pot fi luate în serios”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Kievul a doborât 5 rachete şi 11 din cele 19 drone, în timpul nopţii

Apărarea aeriană ucraineană a interceptat şi doborât cinci rachete şi 11 dintre cele 19 drone lansate de Rusia împotriva teritoriului ucrainean în timpul nopţii. Este ceea ce a anunţat comandantul Forţelor Aeriene, Mikola Olensciuk, după cum a raportat Ukrinform. Rachetele de croazieră Kh-101 au fost doborâte peste regiunile Hmelniţki, Sumi şi Cerkasi din Ucraina. Împotriva dronelor, apărarea antiaeriană a intervenit în regiunile Mikolaiv, Kiev, Viniţia, Hmelniţki, Herson şi Sumi.

Exerciţii navale şi aeriene comune China-Rusia în provincia Guangdong

China desfăşoară exerciţii militare comune cu Rusia de-a lungul coastei de sud a ţării. Beijingul a anunţat acest lucru a doua zi după summitul NATO şi după declaraţiile Japoniei privind o ameninţare crescândă care decurge din legăturile puternice ale Beijingului cu Moscova. Ministerul chinez al Apărării a declarat că cele două armate au început exerciţiile, numite Joint Sea-2024, „la începutul lunii iulie” şi vor dura până la jumătatea acestei luni. Exerciţiile din apele şi spaţiul aerian din jurul Zhanjiang, un oraş din sudul provinciei Guangdong, servesc „pentru a demonstra hotărârea şi capacităţile celor două părţi de a aborda în comun ameninţările la securitatea maritimă şi de a menţine pacea şi stabilitatea globală şi regională”, a spus ministerul. Beijingul a adăugat că exerciţiile vor „întări şi mai mult parteneriatul cuprinzător de coordonare strategică China-Rusia pentru noua eră”.

Berlin: rachete americane la fel de descurajatoare ca în timpul Războiului Rece

„Rachetele servesc ca un factor de descurajare, nimic mai mult şi nimic mai puţin. Este o măsură pur de precauţie, aşa cum o ştim încă de la Războiul Rece". Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus acest lucru în timpul unui interviu acordat Zdf, comentând decizia de a staţiona rachete americane cu rază lungă de acţiune în Germania din 2026. „Europa nu dispune de arme convenţionale cu rază lungă de acţiune”, a explicat Pistorius, adăugând că „Germania nu are niciuna”. „Din moment ce nu avem un număr suficient de sisteme în această zonă, americanii le vor staţiona temporar până când ne vom dezvolta sistemele cu partenerii noştri europeni”, a spus ministrul Apărării. Rusia, pe de altă parte, are sisteme de arme descurajatoare, de exemplu în Kaliningrad, care ar putea ajunge în Germania şi în alte ţări europene, a mai subliniat Pistorius.

Orban, după vizita lui Trump la Mar-a-Lago: Va rezolva problema păcii în Ucraina

„Misiunea de pace 5.0. A fost o onoare să-l vizitez pe preşedintele Trump la Mar-a-Lago. Am discutat despre modalităţi de a obţine pacea în Ucraina. Veştile bune ale zilei: va rezolva problema”, scrie premierul ungar Viktor Orban pe X, publicând o fotografie a întâlnirii sale cu Donald Trump la Mar-a-Lago.

"Depinde de circumstanţe". Răspunsul premierului Danemarcei cu privire la utilizarea de către Ucraina a avioanelor F-16 pentru a lovi în interiorul Rusiei

Autorizarea Ucrainei de a lovi în interiorul Rusiei cu avioane F-16 furnizate de Danemarca "va depinde de circumstanţe", a declarat premierul danez Mette Frederiksen pentru RFE/RL, confirmând în acelaşi timp că acest lucru va fi permis în unele cazuri.

Copenhaga a indicat anterior că avioanele sale F-16, care ar trebui să fie deja în drum spre Ucraina, pot fi utilizate de Kiev pentru ţintele din Rusia "în conformitate cu regulile războiului".

Întrebat de un reporter RFE/RL din Washington, Frederiksen a declarat: "Nu poţi pune această întrebare şi să aştepţi răspunsuri simple, deoarece totul depinde de circumstanţe. Trebuie să fie în conformitate cu dreptul internaţional".

"Dar este posibil să se atingă ţinte şi în afara Ucrainei, da", a adăugat prim-ministrul.

Pe lângă Danemarca, Ţările de Jos, Belgia şi Norvegia au promis, de asemenea, să furnizeze Ucrainei avioanel F-16. Sunt 79 de avioane promise până acum, dintre care 19 de la Copenhaga.

Ucraina cere Curţii Penale Internaţionale să judece Rusia pentru atacul de la spitalul pentru copii

Procurorul general al Ucrainei a cerut Curţii Penale Internaţionale să judece Rusia pentru lovitura cu rachetă asupra spitalului de copii din Kiev. Atacul a avut loc luni. O mare parte a clădirii a fost distrusă.

Spitalulul de copii Okhmatdyt din Kiev este cel mai mare de acest tip din Ucraina.

„Este important să arătăm că Rusia însăşi, în acest moment, este un stat criminal”, a spus procurorul general ucrainean Andriy Kostin, potrivit Sky News.

Kievul susţine că Rusia a pierdut 556.650 de soldaţi în Ucraina de la începutul războiului

Rusia a pierdut 556 650 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat vineri Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.

Acest număr include 1 030 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 8 191 de tancuri, 15 755 de vehicule blindate de luptă, 20 409 vehicule şi rezervoare de combustibil, 15 158 de sisteme de artilerie, 1 119 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 888 de sisteme de apărare aeriană, 361 de avioane, 326 de elicoptere, 12 035 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.

Viktor Orban s-a întâlnit cu Donald Trump în contextul "misiunii sale de pace"

Orban s-a întâlnit cu Trump la casa Mar-a-Lago a lui Trump din Florida, aceasta fiind "următoarea oprire a misiunii sale de pace", a declarat purtătorul de cuvânt al lui Orban, informează Reuters.

Orban, un susţinător al lui Trump, a efectuat vizite surpriză la Kiev, Moscova şi Beijing în ultimele două săptămâni într-o autointitulată "misiune de pace", înfuriind aliaţii NATO.

Întâlnirea sa de la Moscova cu Vladimir Putin i-a deranjat pe liderii occidentali, care au afirmat că această călătorie i-a conferit legitimitate lui Putin, în timp ce Occidentul doreşte să îl izoleze din cauza războiului său din Ucraina.

Orban a călătorit la Kiev înainte de a vizita Moscova, dar nu i-a spus preşedintelui Ucrainei despre misiunea sa în Rusia, a declarat Zelenski, respingând ambiţia lui Orban de a juca rolul pacificatorului.

"Nu toţi liderii pot face negocieri. Trebuie să ai o anumită putere pentru asta", a spus Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la summitul NATO.

ONU cere Rusiei să predea Ucrainei cea mai mare centrală nucleară din Europa

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care cere Rusiei să se retragă urgent din cea mai mare centrală nucleară din Europa, potrivit Sky News.

ONU şi-a exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la situaţia precară de securitate” din centrala, despre care a spus că trebuie readusă sub controlul Ucrainei.

Rezoluţia a fost aprobată cu 99 de voturi pentru şi 9 împotrivă şi nouă. 60 de ţări s-au abţinut şi 25 de ţări nu au votat.

Alături de Rusia au votat împotrivă Belarus, Cuba, Eritreea, Mali, Nicaragua, Siria, Burundi şi Coreea de Nord.

Zaporojia, care are şase reactoare nucleare, se află pe teritoriul ocupat de ruşi, în sud-estul Ucrainei. Zona a fost prinsă frecvent în focuri încrucişate.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a declarat că urmările unui posibil incident „ar fi chiar mai catastrofale” decât explozia centralei de la Cernobîl din 1986.

Ucraina, atacată cu zeci de drone şi rachete

Ucraina a fost din nou atacată de un val de rachete şi drone. Atacul a avut loc în noaptea de joi spre vineri. Forţele aeriene au anunţat că au doborât cinci rachete de croazieră şi 11 din 19 drone lansate de ruşi, potrivit Sky News. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu dronele care nu au fost doborâte.

„Este probabil ca inamicul să folosească imitatori de drone de atac pentru a supraîncărca apărarea antiaeriană. Nu au existat informaţii despre victime sau daune”, au explicat ucrainenii.

Ţinta principală a Moscovei de noaptea trecută a fost oraşul Starokostiantyniv unde se află o importantă bază aeriană ucraineană. Zona reprezintă o ţintă frecventă a loviturilor Moscovei, au transmis forţele aeriene.

Cel mai devastator atac aerian a avut loc luni. Atunci. Au fost lovite mai multe oraşe, inclusiv capitala Kiev. Printre clădirile avariate a fost şi cel mai mare spital de copii din ucraina. 44 de persoane au murit şi 200 au fost rănite în urma atacului de luni.