- Home
- Externe
- (20.08.2024, 21:43)
- Bianca Popa
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 909. Belarusul îşi intensifică prezenţa militară la graniţa cu Ucraina / Preşedintele ceh: Ucraina ar putea adera la NATO în ciuda ocupaţiei ruse /Un comandant cecen îi îndeamnă pe recruţii ruşi să lupte în Kursk, promiţând „raiul” pentru cei căzuţi
- Asistenţa americană pentru Ucraina continuă în contextul incursiunii din Kursk, spune Pentagonul.
- Zelenski: Kievul a ţinut secretă pregătirea pentru operaţiunea din Kursk din cauza temerilor Occidentului de „liniile roşii” ale Rusiei.
- Preşedintele ceh: Ucraina ar putea adera la NATO în ciuda ocupaţiei ruse.
- Aproape 1 milion de persoane scutite temporar de la serviciul militar, spune Ministerul Apărării.
- Putin afirmă rolul Rusiei în eforturile de pace din Caucazul de Sud, în ciuda crizei din Ucraina.
- Un comandant cecen îi îndeamnă pe recruţii ruşi să lupte în Kursk, promiţând „raiul” pentru cei căzuţi.
- Germania va livra Ucrainei încă 4 sisteme de apărare aeriană IRIS-T până la sfârşitul anului.
Urmărește
3480 afișări
Războiul din Ucraina, ziua 909. Belarusul îşi intensifică prezenţa militară la graniţa cu Ucraina / Preşedintele ceh: Ucraina ar putea adera la NATO în ciuda ocupaţiei ruse /Un comandant cecen îi îndeamnă pe recruţii ruşi să lupte în Kursk, promiţând „raiul” pentru cei căzuţi
Următoarea reuniune în formatul Ramstein va avea loc pe 6 septembrie
Următorul summit în format Ramstein al Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei (UDCG) va avea loc pe 6 septembrie, după cum a raportat Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
Grupul condus de SUA, format din peste 50 de ţări, inclusiv toţi cei 31 de membri NATO, se reuneşte la baza aeriană Ramstein din Germania.
Aceasta va marca cea de-a 24-a reuniune a grupului de la înfiinţarea sa în aprilie 2022.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Moș Crăciun, eroul sărbătorii, are o fișă medicală impresionantă: obezitate, diabet și jet lag extrem
-
Noul guvern. Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări / PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale vor veni împreună la discuţii
-
Lovitură pentru TikTok. O ţară europeană interzice aplicaţia chineză / Şi în România au fost voci care au cerut suspendarea TikTok în urma alegerilor prezidenţiale
-
Arabia Saudită a avertizat Germania cu privire la bărbatul reţinut pentru atacul de la Magdeburg
La ultima reuniune din 13 iunie, participanţii s-au concentrat pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, inclusiv pe furnizarea de sisteme de rachete antiaeriene Patriot, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruseşti asupra oraşelor şi a reţelei energetice.
Argentina şi-a anunţat, de asemenea, calitatea de membru al UDCG, alăturându-se eforturilor de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina.
Ucraina afirmă că un băiat a murit în urma unei bombe ruseşti în apropierea unui loc de joacă
Un băiat de 14 ani a murit în urma rănilor suferite la spital după ce o rachetă rusească a lovit un chioşc aflat la câţiva metri de un loc de joacă pentru copii în regiunea Zaporizhzhia din sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Ivan Fedorov, citat de Reuters.
Armata rusă susţine că a capturat New York-ul, un orăşel din estul Ucrainei
„Una dintre cele mai mari aşezări din aglomerarea Toreţk şi centrul logistic de importanţă strategică Novgorodskoye din Republica Populară Doneţk a fost eliberat”, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat pe Telegram, potrivit Politico.
New York, o suburbie a oraşului Toreţk din regiunea Doneţk, cu o populaţie de 10.000 de locuitori înainte de război, ar fi ultima zonă care a căzut sub controlul Moscovei în timp ce armata rusă înaintează în estul Ucrainei. A fost redenumită din Novgorodskoye în 2021, dar înainte de Războiul Rece era cunoscută şi sub numele de „Нью-Йорк”, redat diferit ca Neu Jork sau Niu York.
Forţele armate ucrainene au confirmat marţi că Rusia a atacat aşezările din zonă, dar nu au recunoscut capturarea orăşelului.
Ucraina avansează 28-35 km în regiunea Kursk, afirmă Sîrski
Forţele ucrainene au avansat 28-35 de kilometri în regiunea rusă Kursk şi au preluat controlul asupra a 93 de aşezări, a raportat comandantul-şef Oleksandr Sîrski în cadrul unui eveniment prezidat de Volodimir Zelenski la 20 august.
Potrivit lui Sîrski, Ucraina a cucerit până în prezent 1.263 de kilometri pătraţi de teritoriu rusesc. Aceste cifre nu pot fi verificate independent.
Operaţiunea fără precedent a armatei ucrainene, care durează de aproape două săptămâni, a dus la capturarea oraşului Sudzha din regiunea Kursk şi la presupusa distrugere a tuturor celor trei poduri peste râul Seim, în apropierea frontierei cu Ucraina.
Sîrski a descris situaţia de pe linia frontului ca fiind dificilă, forţele de apărare ucrainene fiind angajate de-a lungul unui front de 1.040 de kilometri.
El a menţionat că eforturile ucrainene sunt concentrate în direcţia Slobozhanskyi, care include regiunile Harkov, Sumî şi Lugansk, precum şi în direcţiile Doneţk şi Tavriia, care cuprind regiunile Zaporojie, Doneţk şi Herson.
El a adăugat că armata rusă desfăşoară o manevră de apărare, transferând forţe din alte zone pentru a bloca ofensivele ucrainene.
Operaţiunea din regiunea Kursk urmăreşte să creeze o zonă tampon, să oprească bombardarea zonelor civile din regiunea Sumî şi să depăşească inamicul.
Rusia pregăteşte noi atacuri în Vovchansk din regiunea Harkov
Rusia a intensificat recunoaşterea aeriană şi pregăteşte noi operaţiuni de asalt în Vovchansk, în regiunea Harkov, a raportat grupul de forţe ucrainene din Kharkiv pe 20 august.
Vovchansk este un oraş aflat în dificultate, la aproximativ 60 de kilometri nord-est de Harkov, care a cunoscut lupte grele de când Rusia a lansat o nouă ofensivă în zonă în luna mai.
Finlanda va construi o şcoală „ecologică” în regiunea Kiev
Guvernul finlandez a alocat fonduri pentru a plăti construcţia unei şcoli ecologice în Kyiv Oblast. Şcoala va înlocui alte două, în satul Mykulychi şi în satul Nemishaieve, care au fost distruse în urma unor lovituri cu rachete ruseşti, se arată într-un comunicat pe site-ul guvernului finlandez.
Germania va livra Ucrainei încă 4 sisteme de apărare aeriană IRIS-T până la sfârşitul anului
Germania va trimite Ucrainei încă patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T de diferite raze de acţiune până la sfârşitul anului 2024, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Wolfgang Buchner, pe 19 august.
Pe lângă sistemele IRIS-T, Germania va livra şi 10 tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard, 16 obuziere autopropulsate, zece tancuri de luptă principale Leopard, drone şi mii de cartuşe de artilerie şi tancuri.
Rusia protestează faţă de SUA în legătură cu jurnaliştii americani din Kursk
Rusia a declarat că a convocat marţi un înalt diplomat american pentru a protesta faţă de ceea ce a numit „acţiunile provocatoare” ale jurnaliştilor americani în regiunea rusă Kursk, scrie The Guardian.
Ministerul de Externe a declarat că i-a transmis însărcinatei cu afaceri a SUA, Stephanie Holmes, că reporterii au trecut ilegal în regiune, unde forţele ucrainene au organizat o incursiune în urmă cu două săptămâni, şi că Rusia intenţionează să îi urmărească în justiţie.
Rusia pretinde că a preluat controlul asupra oraşului Niu-York din Doneţk
Rusia susţine că a preluat controlul asupra oraşului Niu-York din Donetsk.
Moscova a descris oraşul ca fiind un centru logistic de importanţă strategică, în estul Ucrainei.
Într-o declaraţie, Ministerul rus al Apărării a susţinut că a „eliberat” oraşul, relatează Sky News.
Mai devreme în cursul zilei, armata ucraineană a declarat că în sectorul Toreţk, inclusiv în Niu-York, au loc lupte grele.
Peste 122.000 de ruşi au fugit din zonele de frontieră pe fondul invaziei din Kursk
Peste 122.000 de ruşi au fugit din regiunile de frontieră, pe fondul invaziei Ucrainei în Kursk, potrivit presei ruse citate de Sky News.
Locuitorii şi-au părăsit casele în număr mare în urma contraatacului surpriză al Kievului, a declarat TASS, citând Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.
Parlamentarii ucraineni au adoptat o lege care ar putea duce la interzicerea bisericii ucrainene pro-ruse
Belarus susţine că a trimis mai multe avioane şi echipamente militare la frontiera cu Ucraina
Belarus susţine că a trimis mai multe trupe, aeronave şi armament la graniţa sa cu Ucraina, scrie Sky News.
Este cea mai recentă mişcare după ce preşedintele Alexander Lukaşenko a declarat că a desfăşurat aproape o treime din forţele armate ale ţării sale în regiune - o declaraţie despre care Ucraina a spus că este falsă.
„Grupul a fost mărit în mod semnificativ, iar în acest moment se află la datorie la frontierele sudice ale ţării noastre”, a declarat comandantul forţelor aeriene belaruse, generalul-maior Andrei Lukyanovich, pentru televiziunea de stat CTV.
Cehii vor cumpăra muniţie pentru Ucraina cu veniturile din activele ruseşti îngheţate
Republica Cehă va utiliza o parte din dobânzile generate de activele băncii centrale ruseşti îngheţate în Uniunea Europeană pentru a cumpăra muniţie de calibru mare pentru Ucraina, a declarat marţi Ministerul ceh al Apărării, scrie The Guardian.
Ministerul ceh al Apărării a declarat că o parte din aceşti bani vor fi utilizaţi pentru un efort pe care l-a condus pentru a cumpăra muniţie de artilerie pentru Ucraina în întreaga lume, finanţat de partenerii occidentali.
Kremlinul a calificat drept „furt” planul de a utiliza dobânzile obţinute din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa ajutorul militar acordat Ucrainei şi a declarat că va lua măsuri legale împotriva oricărei persoane implicate în această decizie.
SUA nu îşi schimbă politica privind loviturile cu rază lungă de acţiune asupra Rusiei
Casa Albă a declarat că poziţia SUA privind loviturile cu rază lungă de acţiune asupra teritoriului rus nu s-a schimbat, în ciuda operaţiunii Forţelor Armate ale Ucrainei în regiunea rusă Kursk, relatează Ukrainska Pravda.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a menţionat, comentând ofensiva ucraineană din regiunea Kursk, că ucrainenii îşi apără teritoriul de agresiunea rusă.
Oraşul Kiev, atacat cu rachete pentru a cincea oară în luna august
Incendiu uriaş într-o fabrică ucraineană atacată de ruşi
Un preşedinte de stat a ieşit la televizor şi a spus că Ucraina se va preda Rusiei
Lupte în desfăşurare în Niu-York pe fondul avansului rapid al Rusiei
Pe 20 august, armata ucraineană a raportat că bătăliile continuă în satul Niu-York din regiunea Doneţk, în timp ce multiple surse indică un avans rapid al forţelor ruse în localitate.
Ucraina va înfiinţa un nou minister pentru combaterea influenţei ruseşti în rândul diasporei
Guvernul ucrainean plănuieşte să creeze o nouă instituţie destinată să promoveze unitatea printre ucrainenii din străinătate şi să contracareze influenţa rusă, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski pe 19 august. Noul organism, numit "Ministerul pentru Unitatea Ucraineană şi Combaterea Influenţei Ruseşti asupra Ucraineanilor," se va concentra în principal pe satisfacerea nevoilor ucrainenilor care trăiesc în afara ţării.
Înainte de invazia Rusiei, diaspora ucraineană era deja semnificativă, cu comunităţi mari în Uniunea Europeană, Statele Unite şi Canada. Conflictele au crescut considerabil acest număr, cu aproximativ 6,6 milioane de ucraineni înregistraţi ca refugiaţi în iulie 2024. Totalul diasporei este acum estimat între 12 şi 20 de milioane la nivel global.
Zelenski a subliniat necesitatea acestei noi instituţii din cauza utilizării extinse de către Rusia a propagandei destinate ucrainenilor din străinătate, în special prin intermediul structurilor bisericeşti care răspândesc discordie. Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului Moscovei a fost criticată pentru legăturile percepute cu Rusia, spre deosebire de Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care este mai independentă.
Noul minister va aborda nevoile educaţionale, culturale şi informaţionale ale ucrainenilor din afaceri, o sarcină pe care Zelenski crede că nu poate fi gestionată exclusiv de Ministerul Afacerilor Externe.
De asemenea, Preşedintele ucrainean a subliniat importanţa unei entităţi dedicate pentru coordonarea eforturilor şi atingerea acestor obiective în mod eficient, cu mai multe detalii care urmează să fie dezvăluite în curând.
Rusia a pierdut 601.800 de trupe de la începutul invaziei
Potrivit raportului publicat pe 20 august de către Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, Rusia a suferit pierderi semnificative în timpul invaziei sale în Ucraina, care a început pe 24 februarie 2022. De atunci, Rusia a pierdut aproximativ 601.800 de soldaţi, număr ce include 1.330 de victime înregistrate în ultima zi.
Raportul detaliază şi pierderile echipamentelor militare ruseşti, care au fost semnificative. Astfel, Rusia a pierdut 8.518 tancuri, 16.521 de vehicule blindate de luptă, 23.142 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 17.156 de sisteme de artilerie, 1.166 de sisteme de lansare multipla de rachete, 926 de sisteme de apărare aeriană, 367 de avioane, 328 de elicoptere, 13.864 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.
Asistenţa americană pentru Ucraina continuă în contextul incursiunii din Kursk, spune Pentagonul
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, au discutat despre suportul continuu din partea aliaţilor şi partenerilor pentru a răspunde cerinţelor militare urgente ale Ucrainei, a declarat Sabrina Singh, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Pentagonului, pe 19 august.
Belarusul îşi intensifică prezenţa militară la graniţa cu Ucraina
Pe 19 august, general-maiorul Andrey Lukyanovich, comandantul Forţelor de Apărare Aeriană din Belarus, a anunţat desfăşurarea de trupe suplimentare de apărare aeriană şi avioane la graniţa cu Ucraina.
Asaltul rus în oblastul Sumî provocă răni şi daune extinse
Pe 19 august, forţele ruse au lansat atacuri asupra a 11 comunităţi din Oblastul Sumî, provocând rănirea a patru civili, conform raportărilor din partea Administraţiei Militare a Oblastului Sumî.
Atacurile au generat 256 de explozii în cadrul a 69 de incidente distincte în regiune.
Zelenski: Kievul a ţinut secretă pregătirea pentru operaţiunea din Kursk din cauza temerilor Occidentului de „liniile roşii” ale Rusiei
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 19 august că Ucraina nu a dezvăluit pregătirile pentru o operaţiune în Oblastul Kursk al Rusiei aliaţilor săi, deoarece lumea ar putea considera aceasta ca fiind o încălcare a „celor mai stricte linii roşii” ale Rusiei. În prezent, la două săptămâni de la începutul ofensivei transfrontaliere a Ucrainei în Kursk, trupele ucrainene controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi de teritoriu rus şi 92 de aşezări din regiune, continuând să îşi întărească poziţiile.
Zelenski a spus că conceptul „liniilor roşii” ale Rusiei, care a dominat evaluarea conflictului de către unele state partenere, s-a prăbuşit „pe undeva în apropiere de Sudzha”. Preşedintele a explicat că dacă lumea ar fi aflat despre planurile Ucrainei de a lansa o astfel de operaţiune în Oblastul Kursk, ar fi considerat-o imposibilă şi o încălcare a celor mai stricte linii roşii ale Rusiei.
Comandantul-şef Oleksandr Sîrskîi a luat în considerare mai multe scenarii pentru o incursiune în teritoriile ruseşti, împărtăşindu-şi planurile doar cu un număr select de oficiali militari şi de securitate şi discutându-le în întâlniri private cu Zelenski pentru a menţine secretul operaţional. Deşi luptele sunt în curs, Kievul a păstrat o politică de tăcere asupra incursiunii pentru câteva zile după începutul operaţiunii.
Zelenski a făcut apel la partenerii occidentali să fie „în sincron” cu Ucraina în determinarea de a forţa Rusia către o pace justă. Kievul a explicat că scopul incursiunii nu este de a captura teritoriul rus, ci de a proteja vieţile ucrainene prin prevenirea atacurilor transfrontaliere şi distragerea întăririlor ruseşti. Deşi Rusia mută unele forţe în sector, trupele ucrainene din estul Ucrainei afirmă că situaţia rămâne critică pe măsură ce Moscova continuă avansul în apropierea Pokrovsk şi Toretsk.
Preşedintele ceh: Ucraina ar putea adera la NATO în ciuda ocupaţiei ruse
Preşedintele Cehiei, Petr Pavel, a declarat că posibila aderare a Ucrainei la NATO nu ar trebui să depindă de recâştigarea controlului complet asupra întregului teritoriu, inclusiv a zonelor ocupate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat publicaţiei Novinky, Pavel a subliniat că drumul Ucrainei către NATO ar trebui considerat „ireversibil”, în ciuda conflictului în curs şi al ocupaţiei de către forţele ruse.
Recentul summit NATO de la Washington a introdus Compactul pentru Ucraina, un cadru de securitate susţinut de 32 de aliaţi, dar nu a oferit un calendar clar pentru aderarea Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat că aderarea la NATO ar trebui să urmeze după încheierea invaziei complete a Rusiei.
Chiar dacă un acord între Ucraina şi Rusia ar lăsa unele teritorii sub controlul rus, Pavel a sugerat că aceste regiuni ar trebui considerate „temporar ocupate” de către Vest. El a subliniat că situaţia nu trebuie să fie similară cu contextul istoric al Germaniei, care a aderat la NATO în 1955, în timp ce o parte din teritoriul său era încă sub controlul sovietic până în 1990.
Pavel consideră că NATO ar putea accepta Ucraina pe baza teritoriului pe care îl controlează la momentul aderării, evitând astfel conflictul direct cu Rusia. Această abordare ar asigura îndeplinirea aspiraţiilor de securitate ale Ucrainei fără a exacerba tensiunile cu Rusia.
În timp ce preşedintele Zelenski a exprimat îngrijorări privind riscurile unei aderări parţiale la NATO, comentariile lui Pavel sugerează o posibilă cale pentru Ucraina de a adera la alianţă în mijlocul disputelor teritoriale în curs.
Aproape 1 milion de persoane scutite temporar de la serviciul militar, spune Ministerul Apărării
Aproximativ 930.000 de ucraineni eligibili pentru serviciul militar sunt scutiţi temporar de la îndeplinirea acestuia, iar numărul lor ar putea ajunge la un milion într-o săptămână, a declarat adjunctul ministrului apărării, Ivan Havryliuk.
Zelenski: Ucraina controlează 92 de aşezări din regiunea Kursk a Rusiei
Danemarca anunţă un pachet de ajutor militar de 115 milioane de dolari
Danemarca a anunţat un pachet de ajutor militar în valoare de 115 milioane de dolari, subliniind că echipamentele furnizate pot fi utilizate în oblastul Kursk. Pachetul este destinat să răspundă atât nevoilor de apărare pe termen scurt, cât şi pe termen lung ale Ucrainei. Fondurile vor fi folosite pentru achiziţionarea de echipamente militare noi de la industria de apărare ucraineană şi de la partenerii internaţionali ai ţării.
Putin afirmă rolul Rusiei în eforturile de pace din Caucazul de Sud, în ciuda crizei din Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat angajamentul Rusiei de a participa la soluţionarea paşnică a situaţiei din Caucazul de Sud, în ciuda provocărilor continue legate de criza din Ucraina. În timpul vizitei sale la Baku, pe 18 august, unde s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliyev, Putin a subliniat implicarea istorică a Rusiei în Caucazul de Sud, evidenţiind necesitatea unei implicări continue în regiune.
Caucazul de Sud, care cuprinde Georgia, Azerbaidjan şi Armenia, rămâne o zonă strategică în care Rusia a jucat un rol semnificativ, în special după succesul militar al Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah în 2023. Deşi Armenia a fost un aliat tradiţional al Rusiei, evenimentele recente au tensionat relaţia dintre cele două ţări, Erevanul luând în considerare legături mai strânse cu Uniunea Europeană şi chiar ameninţând cu retragerea din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia.
Între timp, Azerbaidjanul a reuşit să menţină un echilibru în relaţiile sale cu Rusia şi Ucraina, păstrând legături diplomatice cu ambele părţi, în ciuda conflictului. Baku a oferit un ajutor umanitar semnificativ Ucrainei, semnând în acelaşi timp un acord politic şi militar cu Rusia chiar înainte de invazie. Declaraţiile lui Putin subliniază intenţia Rusiei de a rămâne implicată în Caucazul de Sud, chiar şi în contextul complexităţilor conflictului cu Ucraina.
Un comandant cecen îi îndeamnă pe recruţii ruşi să lupte în Kursk, promiţând „raiul” pentru cei căzuţi
Apti Alaudinov, comandantul Regimentului Akhmat din Cecenia care luptă pentru Rusia, le-a cerut recruţilor ruşi să se alăture frontului în regiunea Kursk, asigurându-i că cei care vor fi ucişi vor „merge în rai”, conform The Kyiv Independent. Alaudinov, care nu luptă activ, a făcut aceste declaraţii într-un videoclip publicat pe 19 august.
În ciuda afirmaţiilor anterioare ale preşedintelui Vladimir Putin că recruţii nu vor fi implicaţi în lupte, războiul în curs a dus la conscripţionarea a 150.000 de cetăţeni. Raportările indică faptul că unii recruţi au fost desfăşuraţi în regiunea Kursk, iar aproximativ 250 dintre ei au fost capturaţi de forţele ucrainene.
O petiţie semnată de peste 5.000 de mame ale recruţilor îi cere lui Putin să-şi retragă fiii de pe front. Alaudinov, însă, a respins aceste preocupări, afirmând că recruţii trebuie să apere Rusia, susţinând că este „atacată.”
El a sugerat, de asemenea, că părinţii nemulţumiţi de compensaţia primită de recruţi ar trebui să ia în considerare semnarea unor contracte pentru o plată mai bună. Alaudinov, un aliat apropiat al liderului cecen Ramzan Kadîrov, a subliniat că cei care mor apărându-şi patria vor fi recompensaţi în viaţa de apoi.
De la atacul ucrainenilor în Rusia, cel puţin 159 de recruţi ruşi au fost ucişi. Pe măsură ce Ucraina continuă să avanseze, forţele sale au distrus un al treilea pod în regiunea Kursk, complicând eforturile Rusiei de a-şi reaproviziona trupele.
Citește pe alephnews.ro: Care sunt cele 16 povești care influențează fizica și astronomia în 2024
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Moment istoric pentru NASA: Sonda Parker va ajunge la o distanță record de 6,2 milioane kilometri, chiar în Ajunul Crăciunului
Decizie fără precedent: Săptămâna de lucru scade la numai 4 zile, pentru a da posibilitatea oamenilor să se întâlnească, să fie relaxaţi şi să crească natalitatea
Cum reuşeşte o companie din România să facă zeci de milioane de euro dintr-o resursă pe care mulţi oameni din ţara noastră o ignoră şi care sunt planurile acesteia pentru viitor
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Care sunt cele mai SĂNĂTOASE alimente de pe masa de Crăciun. Specialist în nutriție: „PIFTIA și șoriciul nu au multe calorii”
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe