Rusia spune că şi-ar „uni” forţele cu Beijingul dacă s-ar confrunta cu o ameninţare

Rusia raportează atacuri cu drone în Oblastul Murmansk, la 1.500 km de Ucraina
Ucraina aprobă dronele bombardiere Black Widow, produse în ţară, pentru utilizare militară.
Antony Blinken şi David Lammy au ajuns în capitala Ucrainei.
Ucraina, presată de Occident să ia în considerare un plan B în războiul cu Rusia.
Statul Major: Rusia a pierdut 628.930 de soldaţi de la începutul invaziei.
Biden ia în considerare ridicarea restricţiilor asupra armelor pe distanţă lungă pentru Ucraina.
Erdogan: Dreptul internaţional impune revenirea Crimeei la Ucraina
„Planul de victorie” al lui Zelenski urmăreşte să „forţeze Rusia să pună capăt războiului”
️Marea Britanie a decis să permită Kievului să folosească rachete Storm Shadow asupra unor ţinte din Rusia

21365 afișări

Imaginea articolului Războiul din Ucraina, ziua 931. Ucraina aprobă dronele bombardiere Black Widow, produse în ţară, pentru utilizare militară / Biden nu exclude posibilitatea ca Ucraina să lovească pe teritoriul rus / Rusia spune că şi-ar „uni” forţele cu Beijingul dacă s-ar confrunta cu o ameninţare

Războiul din Ucraina, ziua 931. Ucraina aprobă dronele bombardiere Black Widow, produse în ţară, pentru utilizare militară / Biden nu exclude posibilitatea ca Ucraina să lovească pe teritoriul rus / Rusia spune că şi-ar „uni” forţele cu Beijingul dacă s-ar confrunta cu o ameninţare

️Marea Britanie a decis să permită Kievului să folosească rachete Storm Shadow asupra unor ţinte din Rusia

Surse guvernamentale britanice au indicat că s-a luat deja o decizie de a permite Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră Storm Shadow asupra unor ţinte din interiorul Rusiei, deşi nu se aşteaptă ca aceasta să fie anunţată public vineri, când premierul Keir Starmer se va întâlni cu Biden la Washington, scrie The Guardian.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Rusia spune că şi-ar „uni” forţele cu Beijingul dacă s-ar confrunta cu o ameninţare

Rusia a declarat miercuri că parteneriatul său cu Beijingul nu vizează ţări terţe, dar cele două puteri ar putea „combina potenţialul” dacă se confruntă cu o ameninţare din partea Statelor Unite, scrie Reuters.

„Aş dori să vă reamintesc că Moscova şi Beijingul vor răspunde la „dubla izolare” din partea Statelor Unite cu „dubla contraacţiune””, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Rusia a comis 137.000 de crime de război în Ucraina, afirmă Zelenski

Rusia a comis 137 000 de crime de război în Ucraina, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski la conferinţa United for Justice de la Kiev din 11 septembrie, potrivit Kyiv Independent.

Crimele de război includ acte precum atacurile deliberate asupra civililor, atacurile asupra siturilor culturale sau instituţiilor medicale, tortura şi deportările.

Marea Britanie anunţă un sprijin în valoare de 600 de milioane de lire sterline pentru Ucraina

Ministrul britanic de externe, David Lammy, a anunţat un sprijin în valoare de peste 600 de milioane de lire sterline pentru Ucraina, scrie Sky News.

Sprijinul va oferi 242 de milioane de lire sterline pentru nevoi umanitare şi 371 de milioane de lire sterline în garanţii de împrumut acordate de Banca Mondială pentru a sprijini serviciile publice vitale, inclusiv menţinerea şcolilor şi spitalelor deschise, plata funcţionarilor publici şi finanţarea pensiilor.

„Planul de victorie” al lui Zelenski urmăreşte să „forţeze Rusia să pună capăt războiului”

Volodimir Zelenski a declarat că un „plan de victorie” pe care vrea să îl prezinte lui Joe Biden la sfârşitul acestei luni ar putea forţa Rusia să pună capăt războiului pe cale diplomatică, relatează Sky News.

Liderul ucrainean a declarat că planul ar avea rolul de a consolida Kievul şi de a avea un impact „psihologic” asupra Moscovei, dar nu a oferit alte detalii.

Erdogan: Dreptul internaţional impune revenirea Crimeei la Ucraina

Recep Tayyip Erdoğan, preşedintele Turciei, a declarat că peninsula Crimeea trebuie să revină Ucrainei în conformitate cu dreptul internaţional, scrie Ukrainska Pravda.

„Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Revenirea Crimeei la Ucraina este o cerinţă a dreptului internaţional”.

El a subliniat că asigurarea securităţii şi bunăstării tătarilor din Crimeea este una dintre priorităţile politicii externe a Turciei.

Ucraina cere Regatului Unit „ajutor şi sprijin” în privinţa armelor cu rază lungă de acţiune

Prim-ministrul ucrainean a cerut „ajutorul şi sprijinul” Regatului Unit pentru a permite Ucrainei să utilizeze echipamente cu rază lungă de acţiune pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.

Într-o întâlnire cu David Lammy, ministrul britanic de externe, Denîs Şmîhal a declarat: „Sperăm că echipamentele cu rază lungă de acţiune pentru lovituri pe teritoriul inamicului nostru vor fi atinse şi le vom avea.

Letonia anunţă un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, inclusiv vehicule blindate

Pe 11 septembrie, Prim-ministrul leton Evika Silina, aflată în vizită la Kiev pentru a patra ediţie a Summit-ului Platformei Crimeea, a anunţat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Pachetul va include transportoare blindate, deşi valoarea totală şi conţinutul detaliat nu au fost dezvăluite.

Anunţul a venit în urma unei întâlniri cu Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal, care a discutat şi despre consolidarea cooperării în domeniul apărării între cele două ţări.

Letonia, un susţinător puternic al Ucrainei, s-a angajat să ofere ajutor militar echivalent cu 0,25% din PIB-ul său anual. În acest an, Letonia plănuieşte să livreze mii de drone şi a promis 112 milioane de euro suport militar. Letonia, împreună cu Regatul Unit, conduce coaliţia de drone, care se concentrează pe furnizarea de capacităţi critice de drone forţelor ucrainene.

Rusia raportează atacuri cu drone în Oblastul Murmansk, la 1.500 km de Ucraina

Pe 11 septembrie, autorităţile regionale din Oblastul Murmansk au raportat un atac cu drone asupra regiunii, situată la aproximativ 1.500 de kilometri de Ucraina.

Atacul a dus la impunerea unor restricţii temporare de zbor, inclusiv închiderea aeroporturilor din Murmansk şi Apatity.

Oblastul Murmansk, care se învecinează cu Finlanda şi Norvegia, găzduieşte locaţii militare strategice, precum baza aeriană Olenya, unde sunt staţionate bombardierele ruseşti utilizate în atacurile împotriva Ucrainei, şi baza navală Severomorsk. Guvernatorul Andrey Chibis a raportat că trei drone au fost doborâte în timpul incidentului.

Ucraina aprobă dronele bombardiere Black Widow, produse în ţară, pentru utilizare militară

Pe 11 septembrie, Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat aprobarea dronei bombardiere Black Widow, fabricată local, pentru utilizare militară. Această decizie se aliniază cu strategia mai amplă a Kievului de a extinde producţia internă de drone, cu planuri de a fabrica cel puţin 1 milion de drone în 2024.

Black Widow este o dronă tactică proiectată pentru utilizare atât ziua, cât şi noaptea, de către piloţi experimentaţi. Este construită pentru utilizare unică şi poate transporta o încărcătură explozivă mare, fiind potrivită ca dronă de atac de tip first-person-view (FPV) datorită costului său relativ scăzut.

Aprobarea Black Widow vine pe fondul unei creşteri semnificative a utilizării dronelor atât de către Ucraina, cât şi de către Rusia. Dronele au devenit un instrument crucial pentru forţele ucrainene, permiţându-le să lovească nave de război ruseşti, baze navale, rafinării de petrol şi aerodromuri în zone ocupate şi adânc în teritoriul rus.

Inovaţiile recente în tehnologia dronelor ucrainene includ şi “dronele dragon”, care lansează muniţii termite asupra poziţiilor ruseşti, sporind eficienţa capacităţilor aeriene ale Ucrainei în conflictul în curs.

Atacuri ruseşti asupra Kostiantinivka: 3 morţi şi 5 răniţi

Pe 11 septembrie, forţele ruse au lansat două atacuri separate asupra oraşului Kostiantinivka din regiunea Doneţk, ucigând trei persoane şi rănind alte cinci, conform guvernatorului Vadym Filashkin.

Kostiantynivka, situată la 10 kilometri sud-vest de linia frontului din Chasiv Yar, avea o populaţie de aproximativ 67.000 înainte de invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

Aceste atacuri urmează altor lovituri recente ale Rusiei în regiunea Doneţk, care au provocat un deces şi trei răniţi pe 10 septembrie.

Rusia investighează deraierea trenului din Belgorod drept “atac terorist”

Pe 11 septembrie, un tren de marfă a deraiat în districtul Novooskolski din regiunea Belgorod, Rusia, din cauza a ceea ce autorităţile ruse au descris drept “interferenţă ilegală”. Potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov, incidentul a provocat deraierea unei locomotive diesel şi a 11 vagoane, însă acestea erau goale, şi nu au fost raportate victime.

Autorităţile ruse, inclusiv Comitetul de Investigaţii, au calificat incidentul drept “atac terorist” şi au deschis o anchetă penală. Deraierea ar fi fost cauzată de o explozie pe şine, potrivit canalului rus de Telegram Baza, deşi aceste afirmaţii nu au fost verificate.

Deşi oficialii ruşi nu au făcut legătura directă cu Ucraina, incidentul face parte dintr-o serie de atacuri de sabotaj asupra căilor ferate ruseşti, inclusiv incendii, explozii şi deraieri, de la începutul războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Serviciile de informaţii militare ucrainene au sugerat anterior că astfel de acţiuni au fost menite să perturbe logistica militară rusă, fără a-şi asuma responsabilitatea.

Autorităţile desfăşoară operaţiuni de căutare pentru identificarea celor responsabili de deraiere.

Antony Blinken şi David Lammy au ajuns în capitala Ucrainei

Rusia raportează un contraatac în Oblastul Kursk

Pe 11 septembrie, Rusia a declarat că a lansat un contraatac în Oblastul Kursk, recapturând mai multe aşezări de sub controlul ucrainean. Comandantul ceh Apti Alaudinov a raportat că forţele ruse, inclusiv Brigada 155 Marină, au recapturat zone în Oblastul Kursk, intrând specific în aşezarea Snagost, situată aproape de flancul vestic al teritoriilor controlate de Ucraina.

Aceste afirmaţii vin în contextul unor rapoarte neverificate care sugerează o contraofensivă rusă dinspre vest. Dacă se dovedeşte a fi adevărat, acest lucru ar putea reprezenta o provocare semnificativă pentru forţele ucrainene care au controlat părţi din Oblastul Kursk din 6 august, când au început incursiunile transfrontaliere.

Canalele Telegram pro-război au susţinut aceste afirmaţii, menţionând că Regimentul 51 de Paraşutişti ar putea fi, de asemenea, implicat. Canalul Rybar a indicat că trupele ruse avansează spre districtul Korenevski.

Grupul de monitorizare ucrainean, DeepState, a raportat o deteriorare a situaţiei pe flancul vestic al poziţiilor ucrainene, menţionând atacuri rusei active şi mişcarea vehiculelor blindate peste râul Seim. Ucraina a vizat anterior podurile şi trecerile pentru a perturba avansurile Rusiei.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pe 6 septembrie că Ucraina controlează peste 1.300 de kilometri pătraţi şi aproximativ 100 de aşezări în Oblastul Kursk. Strategia ucraineană vizează dislocarea forţelor ruse din Donbas şi limitarea incursiunilor suplimentare din Oblastul Kursk.

Atacurile ruseşti din Ucraina ucid 1 persoană şi rănesc alte 18

Atacurile ruseşti din toată Ucraina în ultimele 24 de ore au ucis cel puţin o persoană şi au rănit 18, conform rapoartelor din 11 septembrie. Apărarea aeriană ucraineană a interceptat 20 din cele 25 de drone Shahed lansate de Rusia, cinci dintre acestea fiind pierdute pe teritoriul ucrainean. Rusia a folosit de asemenea o rachetă balistică Iskander-M, rachete antiaeriene S-300 şi rachete antiradar Kh-31P în atacuri.

În regiunea Cernihiv, un civil a fost rănit, iar o clădire rezidenţială a fost avariată în urma bombardamentelor. În regiunea Doneţk, o persoană a fost ucisă şi alta rănită, cu victime suplimentare în Nikopol şi Herson. În regiunea Herson, 13 persoane au fost rănite şi mai multe structuri civile au fost avariate. Alte regiuni, inclusiv Kiev şi Harkov, au fost atacate, dar nu au fost raportate victime.

Preşedintele Lituaniei şi alţi lideri sosesc la Kiev pentru Platforma Crimeea

Pe 11 septembrie, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, premierul leton Evika Silina şi preşedintele Senatului ceh Milos Vystrcil au sosit în Kiev înainte de summitul Platformei Crimeea, care se va desfăşura pentru a patra oară.

Acest summit internaţional se concentrează pe coordonarea eforturilor pentru eliberarea Crimeei de sub ocupaţia rusă. Nauseda a subliniat importanţa sprijinului militar şi economic pentru Ucraina pentru a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială. Se aşteaptă ca şi alţi lideri să se alăture summitului mai târziu în cursul zilei.

Asistenţă de 1,1 milarde de dolari în urma unui acord între Ucraina şi FMI

Pe 10 septembrie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat un acord preliminar cu Ucraina pentru a oferi un ajutor financiar de aproximativ 1,1 miliarde de dolari. Acest acord face parte din programul Extended Fund Facility (EFF), care permite Ucrainei accesul la 15,6 miliarde de dolari în ajutoare, pe parcursul a patru ani. Acordul urmează unei săptămâni de negocieri între reprezentanţii FMI şi oficialii ucraineni conduşi de Gavin Gray.

FMI a subliniat că Ucraina a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru sfârşitul lunii iunie şi standardele structurale necesare pentru această revizuire. Premierul Denys Shmyhal a subliniat că acest acord reflectă reformele continue şi sprijinul internaţional puternic. Totuşi, FMI a evidenţiat riscurile ridicate din cauza atacurilor ruseşti continue asupra infrastructurii energetice a Ucrainei şi impactul acestora asupra economiei. FMI a subliniat necesitatea ca Ucraina să crească veniturile fiscale şi să se conformeze constrângerilor bugetare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.

Ucraina, presată de Occident să ia în considerare un plan B în războiul cu Rusia

Statul Major: Rusia a pierdut 628.930 de soldaţi de la începutul invaziei

Potrivit raportului din 11 septembrie al Statului Major al Forţelor Armate Ucrainene, Rusia a suferit pierderi de 628.930 de soldaţi de la începutul invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Acest număr include 1.140 de victime în ultimele 24 de ore. În plus, Rusia a pierdut 8.642 de tancuri, 16.938 de vehicule blindate de luptă, 24.388 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 17.936 de sisteme de artilerie, 1.182 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 943 de sisteme de apărare aeriană, 368 de avioane, 328 de elicoptere, 14.990 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.

Biden ia în considerare ridicarea restricţiilor asupra armelor pe distanţă lungă pentru Ucraina

Preşedintele american Joe Biden a declarat că se analizează posibilitatea ridicării restricţiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor pe distanţă lungă, conform unui raport Reuters din 10 septembrie. Biden a confirmat că administraţia sa “lucrează în prezent la acest aspect.”

Ucraina a cerut recent aliaţilor săi să elimine aceste restricţii, susţinând că ar facilita lovirea aeronavelor ruseşti care lansează rachete de croazieră şi bombe ghidate către oraşele ucrainene.

„Fac apel la SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Avem nevoie de capacitatea de a apăra cu adevărat şi complet Ucraina şi ucrainenii. Necesităm atât permisiuni pentru capacităţi pe distanţă lungă, cât şi proiectile şi rachete pe distanţă lungă,” a spus Zelenski în adresarea sa de seară din 31 august.

Cel puţin 20 de democraţi şi cinci republicani din Camera Reprezentanţilor solicită preşedintelui Biden să ridice restricţiile asupra utilizării de către Kiev a armelor americane pe distanţă lungă pentru a lovi în adâncime teritoriuli rusesc, conform unei scrisori trimise preşedintelui pe 10 septembrie. Deşi ţările occidentale au permis în mare parte utilizarea armelor lor în incursiune, SUA şi Marea Britanie au menţinut restricţiile privind rachetele pe distanţă lungă, precum ATACMS sau Storm Shadow.

Presiunea grupului bipartisan creşte pentru ca Biden să ridice restricţiile asupra utilizării de către Ucraina a armelor pe distanţă lungă

Un grup bipartisan în creştere din Congresul American îl îndeamnă pe preşedintele Joe Biden să elimine restricţiile asupra utilizării de către Ucraina a armelor americane pe distanţă lungă împotriva Rusiei. Pe 10 septembrie, o scrisoare semnată de 20 de democraţi din Camera Reprezentanţilor şi cinci republicani, condusă de reprezentanta Marcy Kaptur, a solicitat încheierea limitărilor actuale.

Scrisoarea susţine că aceste restricţii, care limitează utilizarea rachetelor americane de către Ucraina la lovituri limitate transfrontaliere, sunt inconsistente cu realităţile în schimbare ale conflictului.

Scrisoarea citează incursiunea recentă a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia ca dovadă că politicile actuale sunt inadecvate. Se afirmă că abilitatea Ucrainei de a lovi mai adânc în Rusia este crucială pentru creşterea presiunii asupra Moscovei. Administraţia Biden nu a ajustat încă politica sa, în ciuda dovezilor că obiectivele militare ruseşti sunt acum în raza armelor pe distanţă lungă furnizate de NATO.

În paralel, secretarul de stat Antony Blinken a confirmat că Iranul a furnizat Rusiei rachete balistice, complicând şi mai mult situaţia. Presiunea bipartisană din Congres reflectă o frustrare mai largă faţă de restricţiile actuale şi o dorinţă pentru un suport mai mare pentru Ucraina.

Biden nu exclude posibilitatea ca Ucraina să lovească pe teritoriul rus

Într-un interviu acordat Sky News, Secretarul de Stat american Antony Blinken a sugerat că preşedintele Joe Biden ar putea permite Ucrainei să lanseze atacuri pe teritoriul Rusiei, scrie The Kyiv Independent. Această declaraţie a venit după o conferinţă de presă în Londra, unde Blinken a menţionat că Iranul a furnizat Moscovei rachete de scurtă distanţă, care urmează să fie utilizate de forţele ruse în Ucraina în câteva săptămâni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat aliaţilor occidentali, inclusiv SUA, să permită utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune pentru a lovi ţinte în Rusia, cu scopul de a spori presiunea asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului.

Blinken a declarat că SUA au furnizat Ucrainei tot ce a fost necesar pentru a respinge agresiunea rusă, dar a subliniat că Washingtonul trebuie să evalueze dacă forţele ucrainene pot opera şi întreţine „sistemele sofisticate” primite.

Blinken a adăugat că administraţia americană lucrează la posibilitatea ridicării restricţiilor asupra utilizării armelor cu rază lungă de către Ucraina, fără a exclude această opţiune.

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: ucraina,; razboi,; rusia,; biden,; lovire,; excludere,; occident,; plan,; posibilitate,; refuz,; teritoriu,; arme,; rachete,; restrictii,; utilizare,; joe biden,; drone,; 11 septembrie,; aprobare,; atacuri,; drona,; militar

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preotul care a lăsat-o pe Sabrina Carpenter să filmeze scene provocatoare în Biserică a fost eliberat

ALEPHNEWS.RO

Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

ZF.RO

Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme

BUSINESSMAGAZIN.RO

Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO

MONITORULAPARARII.RO

FOTO. Ce imagini! Apariția decoltată şi transparentă a celei mai frumoase jurnaliste sportive din lume

PROSPORT.RO

Răsturnare de situație! Silviu Prigoană nu ar avea un testament. Cine ar fi primit toată averea sa

CANCAN.RO

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de 3.000 de lei

GANDUL.RO

Alertă MAXIMĂ lângă România! Rusia a pus O ȚARĂ NATO pe LISTA ȚINTELOR

MEDIAFLUX.RO

Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"

MONITORULJUSTITIEI.RO

ULTIMA ORǍ vezi mai multe