Războiul din Ucraina, ziua 940. UE anunţă un împrumut de 35 de miliarde de euro pentru Ucraina / Ursula von der Leyen vizitează Kievul pentru a aborda provocările energetice ale Ucrainei / Comandanţii ruşi au avertizat despre incursiunea ucraineană în Kursk cu luni înainte, dezvăluie documente confiscate

Ursula von der Leyen vizitează Kievul pentru a aborda provocările energetice ale Ucrainei.
Stoltenberg: Mai multe arme pentru Ucraina vor grăbi sfârşitul războiului.
Comandanţii ruşi au avertizat despre incursiunea ucraineană în Kursk cu luni înainte, dezvăluie documente confiscate.
Germania planifică un ajutor suplimentar de 400 de milioane de euro pentru Ucraina în 2024.
SUA impune sancţiuni entităţilor ruse care sprijină activităţile ilicite ale Coreei de Nord.

17093 afișări

Imaginea articolului Războiul din Ucraina, ziua 940. UE anunţă un împrumut de 35 de miliarde de euro pentru Ucraina / Ursula von der Leyen vizitează Kievul pentru a aborda provocările energetice ale Ucrainei / Comandanţii ruşi au avertizat despre incursiunea ucraineană în Kursk cu luni înainte, dezvăluie documente confiscate

Războiul din Ucraina, ziua 940. Comandanţii ruşi au avertizat despre incursiunea ucraineană în Kursk cu luni înainte, dezvăluie documente confiscate / SUA impune sancţiuni entităţilor ruse care sprijină activităţile ilicite ale Coreei de Nord

Norvegia alocă încă 5,7 miliarde de dolari Ucrainei până în 2030

Programul norvegian de sprijin civil şi militar pentru Ucraina, cunoscut sub numele de programul Nansen, va fi prelungit până în 2030 şi va fi majorat cu încă 5 miliarde de coroane norvegiene (475 de milioane de dolari) în acest an, a anunţat administraţia de la Oslo.

Programul Nansen va avea acum o valoare totală de 135 de miliarde de coroane (12,8 miliarde de dolari). Iniţial, programul urma să aloce 75 de miliarde de coroane (7 miliarde de dolari) din 2023 până în 2028.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Decizia guvernului de la Oslo va duce la un sprijin norvegian suplimentar de 5,7 miliarde de dolari pentru Ucraina până în 2030, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe X.

Zelenski a declarat că este recunoscător prim-ministrului norvegian Jonas Gahr Store şi tuturor partidelor politice din Parlamentul norvegian.

„Acest angajament neclintit va ajuta Ucraina să protejeze vieţile, să apere libertatea şi să ne consolideze rezistenţa”, a spus Zelenski.

Publicaţia norvegiană de ştiri Nettavisen a declarat că decizia de a extinde programul Nansen a venit după ce guvernul „a primit critici masive deoarece sprijinul Norvegiei pentru Ucraina a rămas în urmă, în comparaţie cu alte ţări”.

Aproape toate partidele de opoziţie norvegiene au cerut o creştere semnificativă a sprijinului pentru Ucraina, a declarat Nettavisen.

Primul grup de piloţi ucraineni termină pregătirea în Franţa

Prima grup de piloţi ucraineni a încheiat pregătirea Alpha Jet în Franţa, au anunţat vineri Forţele Armate Franceze.

Forţele aeriene franceze instruiesc piloţii ucraineni din martie 2024, în cadrul coaliţiei internaţionale pentru dotarea Ucrainei cu avioane de luptă F-16, care a fost fondată la summitul NATO de la Vilnius din iulie 2023.

Ziarul francez Le Monde a raportat în iunie că Forţele Aeriene Franceze s-au angajat să instruiască 26 de piloţi ucraineni.

Programul a început în martie cu 10 piloţi ucraineni, care se antrenează folosind Alphajet-uri echipate cu un panou care simulează instrumentele din cabina de pilotaj a unui F-16, a precizat Le Monde.

De asemenea, un grup de piloţi ucraineni a sosit recent în România pentru a începe pregătirea pe avioane de luptă F-16.

Alţi piloţi ucraineni au urmat cursuri de pregătire în SUA sau Danemarca, deşi Copenhaga a declarat că nu va oferi instrucţiuni aviatorilor ucraineni pe teritoriul său după 2024.

Rusia se confruntă cu dificultăţi în restructurarea comerţului global

Rusia întâmpină provocări în restructurarea comerţului global pe măsură ce se luptă cu sancţiunile şi războiul în desfăşurare, conform unei analize Wall Street Journal. Pe măsură ce invazia continuă, ţările occidentale impun sancţiuni din ce în ce mai severe, forţând Rusia să caute noi alianţe cu economii majore din Asia, precum China şi India.

UE anunţă un împrumut de 35 de miliarde de euro pentru Ucraina, ca parte a sprijinului G7

Pe 20 septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat un împrumut de 35 de miliarde de euro pentru Ucraina, ca parte a unui angajament mai amplu al G7 de 50 de miliarde de dolari. În timpul vizitei sale la Kiev, von der Leyen a subliniat necesitatea unui sprijin continuu din partea UE, din cauza atacurilor constante ale Rusiei asupra Ucrainei.

G7 s-a angajat în iunie să ofere Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde de dolari, finanţat din active ruseşti imobilizate. Totuşi, planul se confruntă cu obstacole, în special deoarece SUA sunt reticente să contribuie cu partea lor de 20 de miliarde de dolari, decât dacă UE extinde sancţiunile asupra activelor ruseşti. Ungaria, cel mai apropiat membru al UE de Kremlin, blochează votul unanim necesar pentru această acţiune.

În ciuda acestor provocări, UE se pregăteşte să continue cu împrumutul, cu sau fără sprijinul SUA. Financial Times a raportat că suma de 35 de miliarde de euro reprezintă un compromis, permiţând Washingtonului să se alăture efortului mai târziu.

Acest sprijin financiar este esenţial, deoarece Ucraina se confruntă cu o criză energetică severă, din cauza atacurilor ruseşti cu rachete şi drone, în timp ce ofensivele terestre continuă în est. Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat angajamentul G7, dar a cerut şi crearea unui mecanism pentru confiscarea a 300 de miliarde de dolari în fonduri ruseşti îngheţate, două treimi dintre acestea fiind deţinute de Euroclear din Belgia.

Vizita lui von der Leyen s-a concentrat, de asemenea, pe pregătirea Ucrainei pentru iarnă, consolidarea apărării şi discutarea potenţialei aderări a ţării la UE.

Europa îndemnată să sporească sprijinul energetic pentru Ucraina înainte de iarnă

Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), a criticat ţările europene pentru că sunt prea „reticente” în a sprijini nevoile energetice ale Ucrainei pe măsură ce se apropie iarna, a raportat Financial Times pe 20 septembrie. În contextul în care invazia Rusiei intră în al treilea său an, Birol a avertizat că infrastructura energetică a Ucrainei rămâne extrem de vulnerabilă la noi atacuri.

Rusia a vizat deja reţeaua energetică a Ucrainei de nouă ori între martie şi august, afectând instalaţii din 20 de regiuni. Ucraina ar putea suferi o gravă lipsă de energie electrică de până la 6 gigawaţi, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din cererea maximă a iernii. În timpul verii, ţara a experimentat pene de curent cu un deficit de 2,5 GW.

Birol a subliniat că această iarnă este crucială pentru Ucraina, numind criza energetică „cea mai presantă problemă de securitate energetică din lume astăzi”. El a îndemnat Europa să sporească exporturile de electricitate către Ucraina şi să furnizeze echipamente esenţiale, precum transformatoare şi generatoare. De asemenea, Birol a sugerat ca consumatorii europeni să reducă cererea de energie electrică pentru a elibera resurse pentru Ucraina, etichetând acest act drept un gest semnificativ de solidaritate.

Ca răspuns, Uniunea Europeană a alocat 160 de milioane de euro pentru a întări rezilienţa energetică a Ucrainei. Din această sumă, 100 de milioane de euro vor fi utilizate pentru reparaţii ale infrastructurii şi dezvoltarea energiei regenerabile, iar 60 de milioane de euro sunt destinate nevoilor umanitare, cum ar fi adăposturile şi încălzitoarele. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să discute despre ajutorul energetic suplimentar cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul vizitei sale la Kiev pe 20 septembrie.

Congresul SUA aproape de finalizarea unui acord pentru extinderea ajutorului de 6 miliarde de dolari pentru Ucraina

Congresul SUA şi administraţia Biden sunt aproape de finalizarea unui acord pentru extinderea ajutorului militar de 5,8 miliarde de dolari pentru Ucraina, cu un termen limită care se apropie la sfârşitul lunii septembrie, a raportat Reuters pe 19 septembrie, conform The Kyiv Independent. Ajutorul, furnizat prin autoritatea prezidenţială de retragere (PDA), este esenţial pentru eforturile de apărare ale Ucrainei, pe măsură ce războiul cu Rusia intră în al treilea an.

Administraţia Biden a solicitat extinderea pentru a împiedica expirarea fondurilor la sfârşitul anului fiscal. Acest PDA permite Ucrainei să primească arme direct din stocurile Pentagonului SUA, un mecanism esenţial pentru a susţine forţele militare ale Kievului împotriva ruşilor.

Deşi Camera Reprezentanţilor, condusă de republicani, nu a reuşit recent să adopte un proiect de lege de cheltuieli care includea extinderea, Senatul, controlat de democraţi, este aşteptat să pregătească un nou proiect de lege de urgenţă, cunoscut sub numele de “Rezoluţie Continuă”, care ar putea include extinderea necesară a PDA.

Deşi există sprijin bipartizan pentru extindere, poziţia preşedintelui Camerei, Mike Johnson, rămâne incertă, având în vedere întârzierile sale anterioare în aprobarea unui alt pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul SUA, dar a subliniat că livrarea ajutorului este lentă, lăsând unele unităţi militare ucrainene subechipate. Între timp, un consilier din Congres a evidenţiat limitările stocurilor americane şi nevoia de flexibilitate pentru a se adapta cerinţelor Ucrainei.

În ciuda acestor provocări, SUA au anunţat recent un nou pachet de ajutor de 250 de milioane de dolari, incluzând rachete anti-aeriene, HIMARS şi obuze de artilerie, ceea ce va întări capacităţile de apărare ale Ucrainei.

Atacurile ruseşti împotriva Ucrainei ucid 5 şi rănesc 33 în ultimele 24 de ore

Forţele aeriene ucrainene au doborât 61 dintre cele 70 de drone de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii, conform raportului. Nouă drone au fost „pierdute” în Ucraina datorită „măsurilor active” ale forţelor ucrainene.

Ucraina impune noi sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Iran, China şi Rusia

Ucraina a instituit sancţiuni împotriva a şase persoane şi a peste 40 de entităţi din Iran, China şi Rusia.

Pierderile Rusiei în Ucraina ajung la 639.480 de soldaţi

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a raportat pe 20 septembrie că Rusia a pierdut 639.480 de soldaţi de la începutul invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022. Această cifră include 1,340 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore.

Raportul detaliază şi pierderile semnificative suferite de Rusia în materie de echipament militar, incluzând 8,725 de tancuri, 17,132 de vehicule blindate, 24,898 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 18,212 de sisteme de artilerie, 1,189 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 949 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 328 de elicoptere, 15,469 de drone, 28 de nave şi bărci, precum şi un submarin.

Ursula von der Leyen vizitează Kievul pentru a aborda provocările energetice ale Ucrainei

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit în Kiev pe 20 septembrie pentru a discuta despre cerinţele energetice ale Ucrainei înainte de sezonul de iarnă. Aceasta marchează a opta sa vizită în capitala Ucrainei, în contextul atacurilor ruseşti continue asupra infrastructurii energetice. Von der Leyen a subliniat urgenţa sprijinului pentru Ucraina, în special în condiţiile în care preşedintele Volodimir Zelenski se aşteaptă la „discuţii importante” pentru a se pregăti pentru ceea ce ar putea fi cea mai provocatoare iarnă a conflictului.

În cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, von der Leyen a promis angajamentul UE de a ajuta Ucraina să îndeplinească 25% din necesarul său energetic, echivalentul a 17 gigawaţi de capacitate, prin exporturi de electricitate şi asistenţă pentru repararea infrastructurii avariate. UE va oferi un sprijin financiar de 160 de milioane de euro care include ajutoare umanitare şi fonduri pentru repararea infrastructurii energetice şi promovarea energiei regenerabile.

Aproximativ 100 de milioane de euro din acest sprijin vor proveni din profiturile generate de activele ruseşti imobilizate în conturile europene. Rusia a vizat semnificativ facilităţile electrice ale Ucrainei, lansând nouă atacuri coordonate între martie şi august, afectând infrastructura din 20 de regiuni.

Pe lângă discuţiile energetice, von der Leyen intenţionează să abordeze procesul de aderare a Ucrainei la UE, care a câştigat avânt odată cu iniţierea negocierilor formale de aderare în iunie. Oficialii vor discuta, de asemenea, un împrumut de 50 de miliarde de dolari de la G7, condiţionat de menţinerea sancţiunilor împotriva activelor ruseşti, o problemă complicată în prezent de opoziţia Ungariei faţă de votul unanim în UE.

Stoltenberg: Mai multe arme pentru Ucraina vor grăbi sfârşitul războiului

În timpul unui discurs susţinut la evenimentul organizat de German Marshall Fund pe 19 septembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că furnizarea mai multor arme de producţie occidentală către Ucraina este esenţială pentru a pune capăt mai rapid războiului. Stoltenberg a argumentat că sporirea sprijinului militar pentru Ucraina ar întări capacitatea acesteia de a respinge agresiunea rusă şi ar aduce conflictul la un final.

„Cu cât putem livra mai multe arme Ucrainei, cu atât este mai probabil să atingem pacea,” a declarat Stoltenberg, contracarând afirmaţiile că înarmarea Ucrainei prelungeşte războiul. El a respins apelurile pentru negocieri fără un sprijin militar adecvat, insistând că orice acord de pace viitor trebuie să includă un sprijin solid pentru apărarea Ucrainei.

Comentariile sale vin pe fondul ameninţărilor tot mai mari din partea Rusiei în legătură cu furnizarea de către ţările occidentale de rachete cu rază lungă de acţiune către Ucraina. În ciuda avertismentelor Rusiei, mulţi aliaţi NATO au continuat să ofere ajutor militar Ucrainei, cu unii lideri politici preferând negocierile în locul livrărilor suplimentare de arme.

Stoltenberg a făcut referire şi la remarcile sale anterioare despre ocazia ratată a NATO de a preveni invazia Rusiei prin furnizarea de arme mai devreme. Privind spre viitor, el a reiterat angajamentul NATO faţă de Ucraina, afirmând că securitatea de durată a Ucrainei ar necesita aderarea la NATO.

El a încheiat afirmând: „Uşa NATO este deschisă. Ucraina se va alătura.”

Comandanţii ruşi au avertizat despre incursiunea ucraineană în Kursk cu luni înainte, dezvăluie documente confiscate

Comandanţii militari ruşi au anticipat o incursiune ucraineană în regiunea Kursk cu luni înainte de a avea loc, conform documentelor obţinute de forţele ucrainene şi relatate de The Guardian pe 20 septembrie. Colecţia de documente, confiscate din poziţii abandonate de ruşi, include ordine tipărite şi note scrise de mână de la comandanţii ruşi. Acestea dezvăluie că încă din ianuarie 2024 oficialii ruşi avertizau despre o posibilă pătrundere transfrontalieră a forţelor ucrainene.

Deşi avertismentele iniţiale erau vagi, notele ulterioare au devenit mai specifice, prezicând un atac asupra oraşului Sudzha, care a fost în cele din urmă capturat de forţele ucrainene în timpul incursiunii din august. Ucraina susţine că a preluat controlul a aproximativ 100 de aşezări şi peste 1.300 de kilometri pătraţi în cadrul acestei operaţiuni, avansând rapid adânc în teritoriul rus.

Documentele indică, de asemenea, eforturile ruşilor de a întări apărarea în regiunea Kursk înainte de atac, inclusiv organizarea de exerciţii suplimentare şi întărirea punctelor de apărare. Cu toate acestea, incursiunea a surprins aparent forţele ruse.

Alte dezvăluiri din documente au evidenţiat moralul scăzut al trupelor ruse, cu multiple referinţe la sinucideri în rândul soldaţilor. Un document detaliază un caz de sinucidere atribuit depresiei severe cauzate de serviciul militar prelungit. În răspuns, comandanţii au sugerat lecţii politice zilnice pentru a creşte moralul şi a menţine rezistenţa psihologică a personalului.

Autenticitatea acestor documente nu a fost verificată independent, potrivit The Guardian. Totuşi, ele oferă o perspectivă rară asupra provocărilor cu care s-au confruntat comandanţii ruşi înainte de ofensiva ucraineană.

Germania planifică un ajutor suplimentar de 400 de milioane de euro pentru Ucraina în 2024

Germania urmează să ofere un ajutor suplimentar de 400 de milioane de euro Ucrainei în 2024, conform unui document al Ministerului de Finanţe german, citat de AFP pe 19 septembrie. Acest lucru contrazice rapoartele anterioare care sugerau că nu era planificat niciun ajutor suplimentar pentru acest an. Fondurile noi sunt destinate susţinerii armatei Ucrainei, în special pentru nevoi urgente precum drone şi sisteme de apărare aeriană, pentru a-şi consolida poziţia pe câmpul de luptă.

Germania şi-a intensificat semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina de la începutul invaziei Rusiei, devenind al doilea cel mai mare donator militar al Ucrainei după Statele Unite. Numai în 2023, Berlinul a oferit aproximativ 8 miliarde de euro în ajutor militar. Cu toate acestea, se aşteaptă ca acest ajutor să fie redus la jumătate, până la 4 miliarde de euro, până în 2025 din cauza constrângerilor financiare.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a cerut iniţial un ajutor militar suplimentar de 3,8 miliarde de euro pentru Ucraina în 2024, dar aceasta nu a fost aprobat de Ministerul de Finanţe. Germania spera că unele deficite financiare ar putea fi compensate prin profiturile din activele ruseşti îngheţate, însă acţiunile Ungariei au întârziat acest proces.

În plus, complicaţii politice au apărut pe măsură ce partidele „anti-război”, care se opun ajutorului pentru Ucraina, au câştigat teren în recentele alegeri regionale. Cu toate acestea, Germania rămâne angajată în sprijinul său, alocând un total de 14,7 miliarde de euro pentru Ucraina până în iunie 2024.

SUA impune sancţiuni entităţilor ruse care sprijină activităţile ilicite ale Coreei de Nord

Biroul de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a adăugat cinci entităţi şi un individ pe lista sa de sancţiuni pentru implicarea în tranzacţii ilegale cu Coreea de Nord, scrie The Kyiv Independent. Aceste sancţiuni vizează părţile care asistă atât Coreea de Nord, cât şi Rusia în eludarea restricţiilor impuse de SUA.

Potrivit oficialului Trezoreriei Bradley Smith, sancţiunile fac parte din eforturile continue de a perturba schemele care sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi activităţile financiare ilegale ale Coreei de Nord. Cele două naţiuni şi-au consolidat cooperarea de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în 2022.

Printre entităţile sancţionate se află MRB Bank şi "International Settlement Bank" LLC, care oferă servicii bancare în teritoriile ocupate de Rusia încă din 2014. Entitatea nord-coreeană vizată este descrisă ca un actor cheie în schimbul valutar al Coreei de Nord şi esenţială pentru finanţarea programelor sale de arme.

La începutul anului 2023, SUA a impus sancţiuni asupra unei companii aeriene ruse implicate în transportul de rachete balistice nord-coreene. De asemenea, Coreea de Sud a avertizat că Coreea de Nord ar putea furniza Rusiei rachete tactice şi obuze de artilerie.

Aceste sancţiuni fac parte din strategia SUA de a perturba reţelele financiare ilicite care sprijină atât eforturile de război ale Rusiei, cât şi programele de armament ale Coreei de Nord.

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: ucraina,; rusi,; documente,; rusia,; confiscari,; coreea de nord,; dezvaluiri,; sanctiuni,; sprijin,; sua,; activitati,; avertizare,; ilicit,; impunere,; razboi,; ajutor,; aparare,; militar,; note,; regiune,; anticipat,; atac,; control,; crestere,; document,; eforturi,; financiar,

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preotul care a lăsat-o pe Sabrina Carpenter să filmeze scene provocatoare în Biserică a fost eliberat

ALEPHNEWS.RO

Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

ZF.RO

Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme

BUSINESSMAGAZIN.RO

Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO

MONITORULAPARARII.RO

FOTO. Ce imagini! Apariția decoltată şi transparentă a celei mai frumoase jurnaliste sportive din lume

PROSPORT.RO

Răsturnare de situație! Silviu Prigoană nu ar avea un testament. Cine ar fi primit toată averea sa

CANCAN.RO

Șoferii au OBLIGAȚIA de a semnaliza stânga, când se află în „giratoriu”? Codul Rutier dă bătăi de cap!

GANDUL.RO

750 de LEI GRATIS de la STAT! CERERILE se depun până pe 31 DECEMBRIE

MEDIAFLUX.RO

Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"

MONITORULJUSTITIEI.RO

ULTIMA ORǍ vezi mai multe