Rebelii libieni se retrag spre est, dar rămân pe poziţii la Misrata

Insurgenţii au înaintat, sâmbătă, aproximativ 40 de kilometri spre Brega (est), situată la 80 de kilometri vest de Ajdabiya, profitând de raidurile aeriene ale NATO din zilele precedente.

Dar, duminică dimineaţa, tiruri intense, la intrarea de vest a oraşului Abjdaiya, indicau faptul că forţele pro-Kadhafi reveniseră la mai puţin de 20 de kilometri de acest oraş startegic, obligând unii rebeli şi locuitorii rămaşi în oraş să fugă cu sutele, potrivit unui jurnalist AFP.

Armata s-a repliat, până la urmă, iar rebelii au păstrat controlul asupra oraşului. Ei erau mobilizaţi pe marile artere rutiere, ridicând baricade pentru a încetini trupele loiale liderului libian, colonelul Muammar Kadhafi, în cazul unei incursiuni.

Tirurile de obuze ale forţelor guvernamentale asupra frontului de la jumătatea drumului dintre Ajdabiya şi Brega s-au soldat, sâmbătă, cu opt morţi şi 27 de răniţi.

La Misrata (vest), 16 persoane au fost ucise, iar 71 rănite, potrivit datelor furnizate de spitalul din oraş, unde combatanţii au reluat luptele duminică la prânz, iar zgomotul avioanelor NATO a putut fi auzit toată după-amiaza, potrivit unui fotoreporter AFP. Insurgenţii au afirmat că au cucerit poziţii ocupate de forţele pro-Kadhafi, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

"Lucrurile se complică. Sunt multe răni de glonţ (la nivelul) capului", a declarat un medic, sub pseudonimul Mohamad al-Misrati, sugerând că Guvernul a trimis trăgători mai bine antrenaţi.

Spitalul a înregistrat, sâmbătă, şase morţi şi 31 de răniţi. Bombe cu submuniţie erau vizibile în diferite cartiere, potrivit unui fotoreporter AFP. Regimul a deminţit cu fermitate că a utilizat aceste arme, interzise din 2010.

Aproximativ zece imigranţi, în special egipteni şi nigerieni, aşteptau, în continuare, să fie evacuaţi, într-o tabără improvizată, instalată în apropiere de portul Misrata, în condiţii deosebit de precare, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Două nave închiriate de OIM urmează să facă naveta între Misrata şi Benghazi, fieful rebelilor, în est.

Una dintre ele urma să acosteze, duminică seara, pentru a ambarca aproximativ 1.000 de refugiaţi "cu prioritate cei mai vulnerabili, cei originari din Africa de Vest, mai ales din Ciad şi Niger, care sunt cel mai puţin îngrijiţi de populaţie", potrivit lui Jeremy Haslam, care conduce această operaţiune.

Mai la vest, forţele loialiste bombardau împrejurimile oraşului Nalut, la câteva zeci de kilometri de frontiera tunisiană, potrivit unui martor.

Locuitori din Nalut au plecat, ceva mai devreme, la Zenten, la aproximativ 120 de kilometri est, să caute întăriri, anunţând că au avut loc lupte violente, în timp ce forţele pro-Kadhafi încercau să blocheze complet frontiera, oficial închisă, dar care poate fi traversată, în continuare, prin anumite locuri.

Aproximativ 3.000 de libieni au fugit, sâmbătă, din partea de vest a ţării lor, în Tunisia, a anunţat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Duminică, ministrul francez al Apărării, Gerard Longuet, a apreciat că există "un anumit risc" ca acest conflict să "poată dura", pentru că liderul libian şi ţara sa nu sunt "total previzibili".

Premierul britanic, David Cameron, a repetat că nu se pune "problema unei invazii sau ocupaţii". "Nu este vorba despre trimiterea de soldaţi pe teren", a subliniat el, precizând că această restricţie face lucrurile "mai dificile".

Purtătorul de cuvânt al regimului libian, Musa Ibrahim, a declarat că "implicarea Al-Qaida în conflictul din Libia" este "dovedită zilnic", afirmând că dispune de informaţii potrivit cărora Abdelhakim al-Hasadi, "un lider foarte cunoscut din cadrul Al-Qaida" a părăsit oraşul Benghazi şi se îndreaptă spre Misrata, la bordul unui vapor plin cu arme şi mijloace de comunicaţii moderne, alături de 25 de "combatanţi bine antrenaţi".

Potrivit New York Times, administraţia americană caută în mod activ o ţară susceptibilă să îl primească pe Muammar Kadhafi, fără să fie obligată să îl livreze, în cazul în care acesta este acuzat de către Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga, pentru violenţele contra poporului său.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a declarat că este necesară "menţinerea presiunii militare" în Libia şi a afirmat că plecarea colonelului Muammar Kadhafi de la putere este "scopul principal" al coaliţiei.