Recapitalizarea băncilor elene, pusă în pericol de incertitudinile din negocierile cu creditorii

Piraeus Bank a decis luni să prelungească cu câteva zile termenul de închidere a unei oferte de schimb de obligaţiuni cu acţiuni, prin care banca vrea să atragă 1,6 miliarde de euro de la investitorii privaţi. Oferta urma să se încheie luni. Decizia sugerează că reprezentanţii Piraeus Bank aşteaptă rezultatul discuţiilor dintre autorităţile elene şi creditori.

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro nu au aprobat luni furnizarea unei tranşe de ajutor de 2 miliarde de euro Greciei, din cauza dezacordurilor legate în special de noile reguli referitoare la confiscarea locuinţelor în cazul ratelor restante la împrumuturi.

În timp ce au avut loc progrese în anumite domenii, precum preţurile minime pentru medicamente generice, măsuri fiscale echivalente pentru TVA de 23% pe învăţământul privat, guvernanţa băncilor şi tratamentul creditelor cu întârziere la plată, autorităţile de la Atena şi creditorii au nevoie de mai mult timp pentru un acord referitor la toate cele 50 de reforme, au spus sursele.

Cele mai mari dezacorduri sunt în cazul regulilor finale referitoare la confiscarea locuinţelor, din cauza restanţelor ratelor împrumuturilor, şi protejarea locuinţei primare.

Oficiali europeni au declarat că Grecia şi instituţiile creditoare trebuie să ajungă la un acord până miercuri. Reprezentanţi ai Ministerelor de Finanţe se vor întâlni vineri pentru a evalua rezultatul discuţiilor.

Eurobank urma să lanseze la rândul ei, marţi, o ofertă de schimb de obligaţiuni cu acţiuni, dar a decis să amâne procedura pentru câteva zile.

Reprezentanţii altor bănci elene aşteaptă şi ei evoluţiile politice, înainte să activeze planurile de majorare a capitalului.

National Bank of Greece a lansat deja un schimb de obligaţiuni cu acţiuni, care include şapte tipuri de obligaţiuni denominate în euro, dolari şi lire sterline, cu o valoare nominală echivalentă cu 2,82 miliarde de euro.

Testele de stres ale BCE au arătat că cele mai mari patru bănci din Grecia, respectiv NBG, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank, toate cu operaţiuni în România, au un deficit de capital de 4,4 miliarde de euro în scenariul de bază şi de 14,4 miliarde de euro în condiţii adverse.

Oficiali bancari de rang înalt au declarat pentru Kathimerini că investitorii străini condiţionează participarea lor la schimburile de obligaţiuni de furnizarea de către zona euro a tranşei de împrumut de 2 miliarde de euro.

Ei au arătat că deblocarea fondurilor ar acţiona ca o confirmare a progreselor Greciei şi a hotărârii Guvernului elen de a implementa reformele necesare.

Dacă fondurile nu vor fi furnizate din cauza blocajului din negocierile cu creditorii, există riscul real ca Grecia să revină la instabilitate, cu grave consecinţe economice.

În acest caz, investitorii nu vor participa la majorările de capital, iar băncile vor fi recapitalizate doar de către stat, cu condiţia ca Mecanismul European de Stabilitate să furnizeze o sumă de 10 miliarde de euro alocată acestui scop.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat marţi că vrea ca zona euro să furnizeze Greciei 10 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor până la începutul săptămânii viitoare.

"Încercăm să facem posibilă plata a 10 miliarde de euro, convenită în principiu, până la începutul săptămânii viitoare", a spus Schaeuble reporterilor, la Bruxelles.

În afara problemei cruciale a confiscărilor de locuinţe, un alt motiv major de dezacord între Guvern şi creditori este managementul băncilor de importanţă sistemică. Unele surse susţin că legea recapitalizării băncilor include clauze referitoare la evaluarea managerilor de bănci care nu corespund cu termenii conveniţi cu creditorii, care au cerut ajustări din partea autorităţilor de la Atena.