Recep Tayyip Erdogan câştigă la limită referendumul privind sistemul prezidenţial - rezultate finale

Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetăţeni turci (51,3%) s-au pronunţat în favoarea sistemului prezidenţial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă, relatează agenţia de ştiri Anadolu.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a transmis felicitări formaţiunilor care au susţinut proiectul de modificare a Constituţiei - Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniuni BBP).

"Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci au votat în favoarea modificării Constituţiei, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi", a afirmat Recep Erdogan, cerând marilor puteri să respecte rezultatul referendumului.

Comisia Electorală Centrală a anunţat că rezultatele finale definitive vor fi anunţate peste circa zece zile, după analizarea contestaţiilor.

În schimb, principalele formaţiuni de opoziţie - Partidul Popular Republican (CHP) şi Partidul Popular Democrat (HDP) - au denunţat "acte de manipulare" şi fraude electorale, contestând rezultatul.

Cetăţenii turci au fost chemaţi duminică la urne în cadrul referendumului pentru introducerea sistemului prezidenţial, situaţie care îi va permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, acuzat de tendinţe autoritariste, să consolideze puterea şi să rămână în funcţie până în anul 2029.

Recep Tayyip Erdogan susţine că vrea modernizarea ţării şi eficientizarea procesului decizional prin înlocuirea republicii parlamentare cu cea prezidenţială. În momentul de faţă, puterea executivă este deţinută în Turcia de Guvernul condus de prim-ministru, numit de Parlament. Recep Erdogan vrea ca preşedintele, ales prin votul direct al cetăţenilor, să deţină puterea executivă.

Introducerea sistemului prezidenţial îi va conferi lui Recep Erdogan puteri sporite, iar funcţia de prim-ministru va dispărea (sau va fi subordonată preşedintelui). Proiectul de modificare a Constituţiei prevede ca următoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare să aibă loc pe 3 noiembrie 2019. Recep Erdogan, devenit în 2014 preşedinte (o funcţie mai degrabă onorifică, având prerogative reduse), va dobândi atribuţii executive totale şi va putea rămâne în postul cel mai înalt al statului turc până în anul 2029.

Criticii lui Recep Erdogan denunţă o încercare de consolidare a puterii şi a tendinţelor autoritariste.

Erdogan a transmis, la puţin timp după încheierea scrutinului, că există posibilitatea de a organiza un nou referendum, însă pe tema reintroducerii pedepsei cu moartea, o iniţiativă care pune capăt procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.

Referendumul s-a desfăşurat în condiţii stricte de securitate, în contextul stării de urgenţă aflată în vigoare în Turcia după tentativa de lovitură de stat militară din iulie 2016. În cadrul acţiunilor de reprimare implementate după complot, Administraţia Recep Tayyip Erdogan a arestat sau a eliminat din funcţii publice zeci de mii de persoane.

Citeşte şi: Herbert McMaster consilier prezidenţial: SUA şi China cooperează pentru găsirea unei soluţii la criza nord-coreeană

Citeşte şi: Donald Trump nu mai acuză China de manipulare monetară întrucât Beijingul ajută în criza nord-coreeană

Citeşte şi: Papa Francisc cere, în predica rostită de Paşte, depăşirea stării de păcat: Învierea lui Hristos este eliberarea din robia morţii

Citeşte şi: Referendum în Turcia pentru sistemul prezidenţial, o tentativă a lui Erdogan de consolidare a puterii