Referendumul constituţional de sâmbătă, primul test pentru tranziţia din Egipt

Alegătorii au de ales între tabăra "da", favorabilă unei tranziţii rapide, cu modificări limitate ale Constituţiei, şi tabăra "nu", care pledează pentru o nouă lege fundamentală, chiar dacă este nevoie de mai mult timp şi de o revizuire a procesului schiţat de militari.

Un eşec al referendumului ar complica sarcina armatei, care intenţionează să treacă la organizarea alegerilor legislative şi prezidenţiale, în principiu în termen de şase luni, în vederea revenirii ţării la o putere civilă.

Acest calendar, doar orientativ, permite militarilor să îşi ţină promisiunea de a nu rămâne prea mult timp la conducerea ţării, dar este considerat, de unii, prea scurt pentru a garanta o democratizare veritabilă.

La doar cinci săptămâni de la demisia lui Mubarak, îndepărtat de la putere sub presiunea străzii, şi transferarea puterilor sale unui consiliu de generali, "acest vot constituie unul dintre primele roade ale revoluţiei", a apreciat preşedintele Comisiei Electorale, Mohamed Atteya.

"Pentru prima dată în istoria lor, egiptenii vor putea să participe la un vot transparent şi, în acelaşi timp, credibil", deschizând calea unei "noi republici, fondată pe statul de drept, justiţie şi egalitate", a declarat el.

Aproximativ 45 de milioane de egipteni, cu vârste de peste 18 ani, sunt chemaţi la urne pentru a accepta sau respinge în bloc amendamentele propuse.

Principalele modificări privesc durata unei preşedinţii, limitată la două mandate de patru ani fiecare, faţă de un număr nelimitat de mandate de şase ani fiecare, cum prevede Constituţia în prezent.

Condiţiile înscrierii unei candidaturi, care împiedică, de fapt, un independent să candideze la alegerile prezidenţiale, sunt relaxate. În schimb, condiţiile legate de naţionalitatea egipteană a familiei candidaţilor, părinţi, soţi, sunt consolidate.

Susţinătorii revizuirii propuse provin mai ales din rândul Fraţilor Musulmani, cea mai organizată mişcare de opoziţie. Unul dintre membrii aceteia face parte din comisia însărcinată cu pregătirea amendamentelor.

Concurenţii lor, o coaliţie de partide, mişcări şi personalităţi, denunţă un referendum organizat în pripă, care ar menţine, de fapt, sistemul ultraprezidenţial care i-a permis lui Mubarak să stea la putere, singur şi fără întrerupere, timp de peste 30 de ani.

Chiar şi cu amendamente "păstrarea vechii Constituţii îi va conferi viitorului preşedinte puteri vaste, lucru faţă de care poporul se opune, în căutarea democraţiei, a libertăţii", a declarat Amr Moussa, conducătorul Ligii Arabe, care nu şi-a ascuns voinţa de a candida.

"Cârpirea Constituţiei este o ofensă la adresa revoluţiei egiptene", a apreciat opozantul Mohamed ElBaradei, fost funcţionar internaţional de rang înalt şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 2005. El solicită ca o Adunare Constituantă să redacteze un text în înregime nou.

Armata a anunţat că în caz de respingere, va recurge la un "plan B", constând într-o "declaraţie constituţională limitată", care să permită organizarea următoarelor etape ale tranziţiei. Însă nu a oferit niciun detaliu asupra modalităţilor luate în calcul.

Prudentă în legătură cu rezultatul referendumului, puterea militară a declarat că "acceptarea sau refuzul amendamentelor este un drept".

Comisia Electorală a anunţat că vor fi mobilizaţi peste 30.000 de militari, în afară de poliţişti, pentru a asigura securitatea în jurul secţiilor de votare.