Cu bagajul în spate sau cu arma în mână? Refugiaţii din Ucraina se tem că vor fi prinşi în capcana unui nou conflict

  • Ucraina găzduieşte până la 1,5 milioane de persoane strămutate care se tem că vor fi nevoite să fugă din nou dacă Rusia atacă.
  • Capitala ucraineană este o casă sau un punct de tranzit pentru mii de refugiaţi, iar acum o invazie rusă iminentă ameninţă să le agite din nou vieţile.
Urmărește
2532 afișări
Imaginea articolului Cu bagajul în spate sau cu arma în mână? Refugiaţii din Ucraina se tem că vor fi prinşi în capcana unui nou conflict

Refugiaţii din Ucraina se tem că vor fi prinşi în capcana unui nou conflict

Ismail Ramazanov a fugit la Kiev în urmă cu trei ani. Un tătar musulman care a fost un critic deschis al anexării Crimeei de către Rusia în 2014, serviciile de securitate ruseşti i-au percheziţionat casa din Crimeea în ianuarie 2018 şi a fost bătut atât de rău încât nu a putut sta în picioare la tribunal a doua zi, când a fost acuzat de incitare la ură, potrivit Politico.  

El a fost eliberat după şase luni. Dar când a fost avertizat că ar putea fi acuzat din nou, de data aceasta de terorism, tatăl său i-a spus să părăsească Crimeea. Acum, în timp ce Rusia plasează mii de soldaţi de-a lungul graniţei cu Ucraina, iar SUA avertizează că o invazie este posibilă încă de săptămâna aceasta, forţele ruseşti de care Ramazanov a scăpat ar putea să-l prindă din nou din urmă.

De când a fost forţat să părăsească Crimeea, Ramazanov nu intenţionează să fugă din nou. După o viaţă de proteste paşnice, el învaţă cum să mânuiască o armă, precum şi medicina tactică. „Nu mai avem unde să fugim", a spus el. „Nu voi pleca de aici".  

Tătarii din Crimeea au fost exilaţi din Crimeea de Iosif Stalin în 1944 şi s-au întors abia după prăbuşirea URSS, devenind cetăţeni ucraineni. Mulţi se opun anexării de către Rusia. Se estimează că între 60.000 şi 100.000 de persoane au părăsit Crimeea pentru Ucraina continentală începând din 2014. Acestea fac parte dintr-o populaţie strămutată intern de până la 1,5 milioane de persoane care au părăsit peninsula sau zonele devastate de război din estul Ucrainei aflate sub controlul Rusiei.

Kievul, un refugiu pentru cei care vin de mult mai departe.

Vadim Zamirovski este o altă victimă a represiunii politice care s-a refugiat la Kiev. În calitate de fotograf al unui popular portal de ştiri independent din Belarus, el a acoperit anexarea Crimeei şi războiul din Donbass, precum şi tulburările din ţara sa.
 
Sahar Merzaie a fugit din Kabul după ce capitala afgană a căzut în mâinile talibanilor în august. I-a luat trei zile pentru a ajunge la aeroport, iar apoi a petrecut alte şase nopţi dormind în avion înainte ca acesta să decoleze în cele din urmă spre Kiev.
 
Aproximativ 700 de refugiaţi afgani au ajuns în Ucraina în august anul trecut, dar mai puţin de 400 au cerut azil. Potrivit UNHCR, Ucraina acordă statutul de refugiat doar pentru aproximativ 100 de persoane pe an. Merzaie a depăşit de mult cele trei luni în care poate rămâne legal şi caută, fără succes până acum, o şansă de a se muta în Europa de Vest. Dacă rămâne, se teme că va fi prinsă într-un alt conflict.
 
Teama escaladării conflictului planează asupra Ucrainei. Dar pentru cei care au experimentat strămutarea forţată atât de recent, aceasta este deosebit de traumatizantă. 
 
Merzaie, în liniştea unui apartament închiriat din Kiev, a spus că se simte ca şi cum ar fi încă în Kabul, aşteptând ca cineva să o sune şi să îi spună să fugă spre aeroport. Cel puţin nu trebuie să se decidă ce bagaj să ia, de data aceasta. „Nu am luat nimic", a spus ea. „Când voi găsi o ţară şi voi şti că voi sta acolo mulţi ani, când voi ajunge într-o ţară sigură, atunci voi cumpăra lucruri".
 
Ramazanov simte şi el că nu există siguranţă pentru el şi pentru alţi tătari din Crimeea în timp ce regiunea lor de origine rămâne anexată, iar Rusia ameninţă să invadeze Ucraina. „Aceasta este o tragedie care va continua", a spus el. „Dacă nu o oprim, războiul din Ucraina nu va fi doar un război în Ucraina. Este un război care va afecta întreaga lume”.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici