Regele olandez Willem-Alexander a prezentat scuze oficiale pentru rolul istoric al ţării sale în sclavie

Regele Olandei şi-a cerut scuze în mod oficial pentru rolul ţării sale în comerţul cu sclavi, afirmând că s-a simţit "personal şi intens" afectat.

Urmărește
358 afișări
Imaginea articolului Regele olandez Willem-Alexander a prezentat scuze oficiale pentru rolul istoric al ţării sale în sclavie

Regele olandez Willem-Alexander a prezentat scuze oficiale pentru rolul istoric al ţării sale în sclavie

Ţara a devenit o mare putere colonială după secolul al XVII-lea, deţinând teritorii pe tot globul, iar comercianţii olandezi de sclavi au traficat peste 600.000 de persoane.
 
Regele Willem-Alexander a numit sâmbătă această practică o "oroare".
 
Familia regală nu a făcut nimic pentru a o opri, a spus el.
 
El a vorbit la un eveniment care a marcat cea de-a 160-a aniversare a abolirii sclaviei în ţară - nu era clar înainte de eveniment dacă regele îşi va cere scuze pentru rolul familiei regale în această practică, relatează BBC
 
În iunie, un nou studiu a dezvăluit că, între 1675 şi 1770, conducătorii olandezi au primit echivalentul a 545 de milioane de euro (595 de milioane de dolari), în banii de astăzi, din coloniile în care sclavia era aplicată.
 
În timpul discursului său de la Amsterdam, regele Willem-Alexander a recunoscut că "monarhii şi conducătorii Casei de Orange nu au luat nicio măsură împotriva sclavie".
 
"Astăzi mă aflu aici, în faţa voastră, în calitate de rege al vostru şi ca parte a guvernului. Astăzi îmi cer scuze eu însumi", a spus el.
 
"Astăzi, îmi cer iertare pentru lipsa de acţiune clară ca cristalul".
 
Alături de soţia sa, regina Maxima, regele a recunoscut că nu poate vorbi în numele întregii naţiuni, dar a spus mulţimii că "marea majoritate" a cetăţenilor olandezi "sprijină lupta pentru egalitate pentru toţi oamenii, indiferent de culoare sau de mediul cultural".
 
"După recunoaştere şi scuze, putem lucra împreună la vindecare, reconciliere şi restaurare", a adăugat regele.
 
Discursul său a fost aplaudat de mulţimea prezentă la Festivalul Keti Koti - comemorarea anuală a ţării pentru abolirea sclaviei.
 
În secolul al XVII-lea, Ţările de Jos au cucerit mari suprafeţe de teritoriu în regiunile care astăzi formează Indonezia, Africa de Sud, Curaçao şi Papua de Vest şi au devenit un actor-cheie în comerţul transatlantic cu sclavi.
 
Mii de oameni au fost traficaţi din Africa către coloniile olandeze din Caraibe şi America de Sud - reprezentând aproximativ 5% din întregul comerţ transatlantic cu sclavi - înainte ca această practică să fie interzisă în 1863.
 
Dar în Surinam, aceasta a continuat pe parcursul unei perioade de tranziţie obligatorii de 10 ani, provocând suferinţă şi durere de nedescris.
 
Ţările de Jos au generat o bogăţie uriaşă din comerţul cu sclavi, iar numai în provincia vestică a Olandei, un studiu al Consiliului olandez de cercetare a constatat că 40% din creşterea economică între 1738 şi 1780 ar putea fi atribuită comerţului.
 
Anul trecut, premierul Mark Rutte şi-a cerut scuze şi pentru rolul istoric al ţării în comerţul cu sclavi, afirmând într-un discurs la Haga că acesta trebuie să fie recunoscut în "termenii cei mai clari" ca fiind "o crimă împotriva umanităţii".
 
Şi mai multe oraşe olandeze, printre care Amsterdam şi Rotterdam, şi-au cerut scuze pentru rolul lor în acest comerţ.
 
Însă ţara a avut nevoie de timp pentru a-şi aborda trecutul colonial şi abia în 2006 istoria sclaviei olandeze a fost inclusă în programa şcolară.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici