Relaţiile cu Israelul vor rămâne tensionate şi după alegerile din Iran

"Deciziile-cheie din domeniul nuclear sunt luate de liderul spiritual (Ali) Khamenei", şi nu de preşedinte, cel de-al doilea personaj în stat, explică Dore Gold, preşedinte al Jerusalem Centre for Public Affair.

"A şti cine este ales preşedinte nu este deci important", apreciază acest consilier apropiat al premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Cu atât mai mult cu cât, continuă fostul ambasador la Naţiunile Unite, "toţi candidaţii susţin continuarea programului nuclear" în Iran.

Patru candidaţi se vor înfrunta vineri: actualul preşedinte ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad, susţinut implicit de ghidul suprem Ali Khamenei, Mir Hossein Moussavi, un conservator moderat, precum şi Mehdi Karoubi (reformator) şi Mohsen Rezai (conservator).

Dosarul nuclear iranian se află la originea unor puternice tensiuni între Iran şi Israel, acesta din urmă, ca şi puterile occidentale, bănuind Teheranul că dezvoltă un program militar secret.

Iranienii dezmint că ar vrea să construiască bomba şi nu scapă nici o ocazie să amintească faptul că Israelul este singura putere nucleară din Orientul Mijlociu.

Netanyahu califică programul nuclear iranian drept o "ameninţare" pentru existenţa sa. Israelul refuză la acest stadiu să renunţe în mod oficial la opţiunea militară împotriva Teheranului.

La rândul său, preşedintele american Barack Obama intenţionează să convingă prin dialog Teheranul să-şi oprească programul nuclear, un demers considerat ca având riscuri mari de oficialii israelieni, care doresc ca acesta să fie limitat în timp.

Barack Obama şi-a propus ca până la sfârşitul anului să evalueze seriozitatea Iranului în acest dosar.

Următoarele luni ar urma să fie critice, serviciile de informaţii israeliene apreciind că Iranul este pe cale să aibă capacitatea de a produce bomba atomică, probabil până în 2010.

"Impasul cu Iranul va atinge punctul culminant la sfârşitul anului şi atunci vom vedea dacă o conducere pragmatică acceptă să se supună presiunii internaţionale şi americane sau optează pentru confruntare", afirmă Ely Karmon, de la Centrul Inter-Disciplinar din Herzliya.

Între Israel şi Iran, sursele de tensiune nu lipsesc

Statul evreu acuză Teheranul că ajută organizaţiile radicale islamiste, mişcarea libaneză Hezbollah şi cea palestiniană Hamas, ambele fiind duşmanii săi declaraţi.

Israelul a condus o ofensivă militară devastatoare împotriva Hamas în Fâşia Gaza, la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009, şi a avut înfruntări cu Hezbollah în timpul celui de-al doilea război din Liban, în 2006.

Ahmadinejad şi-a exprimat de mai multe ori intenţia de a "şterge" Israelul de pe hartă. În urmă cu o săptămână, el a atacat din nou Israelul, calificând Holocaustul o "înşelătorie grosolană". Iranul nu recunoaşte existenţa Israelului.

În acest context, apreciază Menashe Amir, expert în afaceri iraniene, un preşedinte moderat care va afişa o schimbare de ton în raport cu această retorică belicoasă riscă în mod paradoxal să slăbească eforturile comunităţii internaţionale de a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară.

"Dacă politica reală rămâne aceeaşi, dar cu un ton mai moderat, Iranul ar putea reuşi să dea Occidentului false speranţe, continuând în acelaşi timp să-şi dezvolte programul nuclear, să comploteze în Afganistan, în Pakistan şi să împiedice pacea între Israel şi palestinieni", declară el.