Relaţiile senatorului John McCain cu România: NATO, tema anti-corupţiei şi o carte de la Ion Iliescu

Membru în Comisia de Apărare din Senatul SUA, McCain aprecia în 1997 modul în care România îşi prezenta candidatura la NATO. Într-o declaraţie acordată postului de radio "Vocea Americii", McCain a afirmat: "Fără îndoială, opţiunea integrării României nu era luată în considerare, pînă nu de mult. În prezent este luată în considerare". Declaraţia lui McCain a fost făcută cu prilejul întîlnirii cu ministrul român al Apărării, Victor Babiuc, aflat la Washington.

Aprecierile se repetau în 2000, când senatorul, s-a întâlnit cu premierul de atunci Mugur Isărescu.

Doi ani mai târziu McCain se întâlnea cu preşedintele Ion Iliescu, ocazie cu care a primit un exemplar al cărţii acestuia „România la momentul adevărului”. România tocmai semnase acordul cu Statele Unite referitor la Curtea Penală Internaţională, apreciat drept un act de curaj şi de prietenie cu SUA. Senatorii McCain şi Fred Thompson şi-au exprimat susţinerea pentru integrarea României în NATO şi au apreciat participarea României la operaţiunile din Afganistan; cu această ocazie a apărut şi tema luptei anti-corupţie, intens reluată de senator în următorii ani.

Un alt gen de apropiere s-a manifestat în 2008, când publicaţia USA Today anunţa că România era reprezentată de firma de lobby aparţinând unui consilier al lui John McCain. Era vorba de firma de lobby înfiinţate de Randy Scheunemann, consilierul pe probleme de politică externă al lui McCain. Printre ceilalţi clienţi ai firmei Orion Strategies fondată de Scheunemann s-au numărat Georgia, Letonia, Macedonia şi Taiwan.

Au urmat, în timp, întâlniri cu mai mulţi oficiali români, rămase în zona limbajului politicos-diplomatic, cu ocazia mai multor vizite ale senatorului la Bucureşti.

Abia în 2016 McCain iese din acest spaţiu politicos şi are ceea ce oficialii români au numit „o formulare nefericită”: Senatorul republican a declarat, în contextul dezbaterilor electorale din SUA, că, indiferent dacă Donald Trump va deveni preşedinte, sistemul democratic de control instituţional funcţionează în Statele Unite, spunând: "Nu suntem România."

Ambasadorul român la Washington, George Maior, preciza că "probabil" a comis o eroare invocând ţara noastră "într-o formulare nefericită" întrucât este "un prieten constant al României".

În 2017, în contextul protestelor legate de modificarea legilor justiţiei, pe agenda lui McCain revine tema anti-corupţiei. "România nu îşi poate permite să facă paşi înapoi în lupta anticorupţie'', a arătat senatorul într-un comunicat de presă, declarându-se profund îngrijorat de dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie şi considerând că astfel vor fi subminate progresele semnificative înregistrate de România în acest domeniu, într-o perioadă de ameninţări crescânde la adresa democraţiei din Europa, venite din Rusia şi de la interpuşi.

La începtul acestei luni John McCain şi senatorul Christopher Murphy au adersat o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care i-au cerut acesteia să nu facă paşi înapoi în lupta împotriva corupţiei. "Îndemnăm Guvernul român să nu facă paşi înapoi în importanta luptă împotriva corupţiei. Conducerea exercitată de domnişoara Kovesi la Direcţia Naţională Anticorupţie a fost recunoscută în lume ca testament al angajamentului puternic al României pentru combaterea corupţiei. Demiterea sa, împreună cu recentele reforme din sistemul judiciar şi cu propunerile de lege pentru dezincriminarea anumitor delicte de corupţie, ridică semne de întrebare îngrijorătoare în legătură cu voinţa Guvernului de a ancheta infracţiunile financiare şi de a-i trage la răspundere pe oficialii de rang înalt", se arată în scrisoarea senatorilor americani transmisă Executivului român.