La summitul G8 din iulie, din Italia, Iranului i s-a acordat un termen limită până în septembrie pentru a demara negocierile privind programul său nuclear, dar acesta a refuzat. Cu toate acestea, negocierile vor începe la 1 octombrie, comentează cotidianul american, adăugând că impresia lăsată de administraţia americană este cea a unui părinte care îşi ceartă copilul.
Această impresie este consolidată de decizia lui Barack Obama de a elimina din dezbatere subiectul referitor la Iran în timp ce va prezida, la 24 septembrie, Consiliul de Securitate al ONU, prin opunerea secretarului Apărării, Robert Gates, faţă de atacarea instalaţiilor nucleare iraniene şi prin anunţul Rusiei potrivit căruia nu va sprijini aplicarea de sancţiuni asupra Iranului, comentează Wall Street Journal.
Concluziile în rândul israelienilor sunt că administraţia Obama nu va acţiona pentru a opri Iranul, iar „comunitatea internaţională” cu atât mai puţin. Astfel, Israelul a aplicat o strategie diferită încercând să determine Statele Unite să oprească, sau cel puţin să tergiverseze, un atac israelian prin impunerea de sancţiuni aspre sau prin demararea unor ofensive militare la rândul lor.
Dar atât timp cât Statele Unite amână adoptarea unei politici agresive împotriva Iranului, Israelul ar putea ataca.
Potrivit unui raport publicat marţi de the Bipartisan Policy Center, Iranul va putea anul viitor „să producă necesarul de uraniu îmbogăţit pentru o armă (…) în mai puţin de două luni”.
Un alt aspect ce ar putea stabili calendarul Israelului este livrarea în Iran a bateriilor ruseşti antiaeriene de tip S-300, susţine Wall Street Journal. Israelul ar putea declanşa un atac înainte de livrarea acestui armament, indiferent dacă o bombă iraniană va fi fabricată în două luni sau în următorii doi ani, notează publicaţia.