REPORTAJ: Cameron vrea să ducă până la capăt o bătălie pierdută împotriva lui Juncker

În cursul unui scurt dineu, joi seara, premierul i-a ameninţat pe liderii europeni că discuţia va fi "dură", potrivit mai multor surse europene. Această primă reuniune de lucru, care urma să fie consacrată priorităţilor UE în viitorul cincinal, s-a rezumat la un tur de masă.

"Va avea loc un vot şi vom vedea ce rezultat va avea. Dar este absolut vital ca oamenii să ştie că eu fac ceea ce spun", a subliniat joi Cameron pentru BBC.

"Am promis că vom avea o renegociere" a competenţelor UE, "că vom avea un referendum şi că poporul britanic va decide viitorul nostru european (...). Aceasta este prima etapă a unei campanii lungi în vederea asigurării schimbărilor şi unui loc mai bun pentru Marea Britanie în Europa", a adăugat premierul, supus unor presiuni permanente de către euroscepticii din cadrul UK Independence Party (Ukip), învingătorul în alegerile europene din această ţară.

Fără să le spună numele, el s-a adresat premierilor care şi-au exprimat opoziţia faţă de Juncker dar care s-au aliniat în ultimul moment. "Dacă apăraţi punctul de vedere potrivit căruia nu este persoana potrivită, abordarea potrivită, principiul potrivit, vă veţi menţine argumentele la masă cu ceilalţi 27 de lideri şi veţi insista să fie luată decizia bună", le-a transmis el.

Jean-Claude Juncker, care a fost dintotdeauna ostil multiplelor scutiri cerute de către britanici, va obţine o victorie împotriva lor. Un veteran al politicii europene, cu o viziune federalistă, fostul premier luxemburghez, în vârstă de 59 de ani, care a fost preşedintele Eurogrupului, va fi desemnat viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

"Un pas către Londra"

În pofida criticilor dure forumlate de Cameron la adresa "erorii" comise, în opinia sa, de către omologii săi, unii i-au întins o mână încă de joi seara. "Este necesar să acţionăm astfel încât să găsim cel mai larg teren pentru o înţelegere asupra conţinutului" politicilor europene, a declarat cancelarul german Angela Merkel. "Cred că putem ajunge la un compromis şi să facem un pas către Marea Britanie", a insistat ea.

De asemenea, premierul conservator finlandez Alexander Stubb şi-a exprimat dorinţa ca şefii de stat şi de guverne să-i stabilească lui Juncker un program de "liberalizare" economică, "mai apropiat de poziţia britanică".

În opinia adepţilor ortodoxiei bugetare, miza este ca aliatul britanic să nu fie pierdut în faţa ofensivei stângii europene în favoarea unei mai mari flexibilităţi în aplicarea regulilor bugetare.

Liderii social-democraţi, reprezentaţi de preşedintele francez François Hollande şi de premierul italian Matteo Renzi, aflat în plină ascensiune, au anunţat weekendul trecut că-l susţin pe Juncker. Însă ei vor o flexibilitate mai mare în aplicarea Pactului de stabilitate, cu scopul de a susţine investiţiile şi creşterea economică.

Angela Merkel şi-a exprimat deja refuzul faţă de o modificare a Pactului, care "stabileşte reguli clare şi oferă o mulţime de posibilităţi în privinţa flexibilităţii".

Cei 28 este necesar, astfel, să se mulţumească doar cu o formulă minimală, potrivit căreia "este necesar să fie utilizate posibilităţile oferite de cadrul bugetar european actual, în vederea găsirii unui echilibru între disciplina bugetară şi susţinerea necesară a creşterii" economice, potrivit unui proiect.

Liderii europeni urmează să asiste vineri dimineaţa la semnarea părţii economice a Acordului de Asociere UE-Ucraina şi a acordurilor similare cu Georgia şi Republica Moldova. Aceste ceremonii, în prezenţa preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, reprezintă un nou semn al voinţei europenilor de a susţine autorităţile ucrainene, care înfruntă o insurecţie în estul ţării, şi de a ancora cele trei foste republici sovietice la UE, în pofida presiunilor exercitate de către Rusia.