Republica Cehă: fostul general Petr Pavel a câştigat alegerile prezidenţiale. A obţinut 56,45% din voturi

Fostul general Petr Pavel a câştigat turul prezidenţial din Cehia împotriva lui Andrj Babis. Pavel a obţinut 56,45% faţă de 43,54 al adversarului său, conform a 80% din buletinele examinate.

„Candidatul societăţii civile şi valorile democratice pe care le reprezintă au câştigat”, a comentat premierul ceh Petr Fiala, după victoria fostului general Petr Pavel la alegerile prezidenţiale.

S-a respectat tendinţa din primul tur

Potrivit premierului, aceasta este a treia înfrângere a lui Andrej Babis şi a mişcării sale populiste, după alegerile parlamentare şi regionale din 2021. Înfrângerea se datorează „celei mai dezgustătoare dintre campaniile sale, în care a combinat populismul cu extremismul”.

„Mă bucur că a câştigat candidatul care îşi propune să unească opiniile şi să calmeze conflictele”, a adăugat Fiala.

Pavel i-a succedat preşedintelui Milos Zeman, un politician controversat care a avut legături strânse cu Moscova, înainte de a face o întoarcere, condamnând invazia rusă a Ucrainei drept „crimă”. Fost paraşutist şi general pensionar în vârstă de 61 de ani, Pavel conducea în sondajele de opinie înainte de vot.

Prezenţa la vot a fost de 70%, în urma unei campanii acerbe, afectate de controverse, inclusiv asupra Ucrainei. Pavel îl învinsese deja pe Babis în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în urmă cu două săptămâni, obţinând 35,4% din voturi împotriva a 35% din rivalul său.

Ce rol are preşedintele

Campania electorală dintre cele două tururi l-a vizat în mare parte pe Pavel şi a cuprins ameninţări cu moartea.

Miliardarul Babis a încercat să atragă alegătorii îngrijoraţi de consecinţele invaziei Ucrainei de către Rusia, sugerând că adversarul său ar putea trage ţara în război.

Magnatul populist promisese că, în calitate de preşedinte, nu va trimite trupe cehe să sprijine Polonia sau statele baltice, ca parte a apărării colective a NATO; o poziţie care a ridicat semne de întrebare peste hotare şi asupra căreia a trebuit apoi să facă un pas înapoi.

Deşi rolul său este în esenţă ceremonial în Republica Cehă, şeful statului numeşte guvernul, alege guvernatorul băncii centrale şi judecătorii Curţii Constituţionale şi are comanda supremă a forţelor armate.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe de când a devenit stat independent după despărţirea paşnică de Slovacia în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a căzut de pe orbita Moscovei.

Pavel este un erou de război în fosta Iugoslavie, care ulterior a devenit şef de stat major, din 2015 până în 2018 a ocupat funcţia de preşedinte al Comitetului Militar NATO, cea mai înaltă funcţie de oficial militar din Alianţa Atlantică.

Pro căsătoriile gay

Cei doi candidaţi fuseseră membri ai Partidului Comunist în anii 1980, când Cehoslovacia se afla sub umbrela URSS. Dar fostul paraşutist de elită a devenit de atunci un apărător înfocat al apartenenţei ţării sale la Uniunea Europeană şi la NATO.

„Republica Cehă este un stat suveran şi membru cu drepturi depline (al UE şi NATO), aşa că nu putem să tăcem, să dăm din cap şi să criticăm rezultatele. Trebuie să fim mai activi şi, în acelaşi timp, constructivi”, a spus Pavel.

El a promis că va fi un preşedinte independent, neafectat de politica de partid, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina afectată de război şi să sprijine cererea Kievului de aderare la UE.

Pavel a pledat, de asemenea, pentru căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi pentru adopţia copiilor de către cuplurile gay.