Reputat analist ai lumii arabe: Soluţia nu este să ridicăm ziduri

„Multe ţări de pe toate continentele au trecut prin schimbări traumatice. Reacţia oamenilor a fost criza de identitate şi revenirea la ce cunoşteau cel mai bine, la ideile vechi, naţionalismul autoritar sau fanatismul religios,” a declarat Koert Debeuf, pentru Digi 24.

"Am observat nişte studii despre cât de rapid se globalizează lumea şi cele mai recente studii ale unui institut elveţian arată că din 2007 lumea s-a oprit din globalizare, este deci o stagnare a globalizării. Şi m-am întrebat cum s-a întâmplat acest lucru, pentru că era înainte de criza economică. Şi ceea ce am descoperit, mai bine zis ipoteza mea, este că foarte multe ţări de pe toate continentele au trecut prin schimbări traumatice şi oamenii au reacţionat la aceste schimbări traumatice cu o criză de identitate şi, ca rezultat, ceea ce au făcut a fost să revină la ceea ce cunoşteau cel mai bine, adică la ideile vechi, eu le-am spus „triburile vechi”, care pot fi naţionalismul autoritar sau fanatismul religios. Cred că asta se întâmplă acum în lumea arabă, unde vedem ambele tendinţe foarte clar. Ce se întâmplă în Rusia, unde încă mai au trauma din timpul Uniunii Sovietice, când erau mari şi puternici şi acum nu mai sunt deloc aşa. Iar acestea duc la un fel de naţionalism, la o privire spre interior, la comportament tribal. Este îngrijorător, am văzut acelaşi lucru în Europa de asemenea, unde naţionaliştii câştigă teren zi după zi. Şi este cu atât mai îngrijorător cu cât perioada în care de asemenea globalizarea stagna şi de aceea naţionalismul autoritar şi fanatismul religios deveneau destul de aparente, în anii 1930, când ne-am îndreptat spre al doilea război mondial, cel mai dramatic război din istoria omenirii. Ce vreau să spun este că acum vedem aceleaşi tendinţe şi ar trebui să facem ceva în această privinţă.

Riscul dezvoltării naţionalismului, în cazul societăţilor civizizate, are un echivalent în mijlocul societăţilor tribale, accentuarea fundamentalismului religios", a subliniat  iniţiatorul teoriei tribalizării.

Koert Debeuf a explicat că problema cu aceste tendinţe, ceea ce el a numit eu tribalizare, este că de regulă se merge din rău în mai rău.

"Dacă ne uităm la istoria ultimilor 100 de ani, este clar că o ţară care se „închide”, devine tribală, regresează. Şi nu doar psihologic, dar şi economic. Şi doar dacă „te deschizi”, psihologic şi economic, progresul este posibil. Dar observăm că economiile scad, Rusia este un exemplu, dar vedem acelaşi lucru în lumea arabă, Turcia un alt exemplu, Egiptul crede că dacă se închide din nou în faţa lumii lucrurile vor evolua. Dar ţara reacţionează. Am văzut că economia Egiptului nu evoluează, securitatea nu evoluează şi cred că trebuie să ieşim din acest ciclu gândindu-ne la o soluţie pentru problemele pe care urmează să le avem, iar aceasta nu este să ridicăm ziduri, soluţia este să facem zidurile mai mici, nu mai mari. Şi la fel este situaţia şi în Europa. Ne „închidem” şi creşterea economiilor noastre nu a fost niciodată aşa de jos cum este acum, de la cel de-al doilea război mondial. Deci ar trebui să ne oprim din această „închidere”. Şi aceasta a fost şi reacţia în faţa crizei refugiaţilor, am spus: nimeni nu poate intra, ne este teamă pentru identitatea noastră, pentru economiile noastre. Cred că ar trebui să facem opusul.

Primăvara arabă este studiul de caz perfect pentru a demonstra războiul între grupările tribale. Schimbările dorite de grupuri mici în cadrul unor societăţi conservatoare sunt de cele mai multe ori respinse cu putere de majoritate", a atrat adăugat Koert Debeuf.

În privinţa Siriei, expertul a precizat că această tară reprezintă acum o problemă "pentru care nimeni nu are o rezolvare. Sunt în derulare negocieri de pace, dar pentru moment niciuna dintre părţile implicate în conflict nu cedează. Iar prelungirea conflictului are cel puţin două rezultate clare: extinderea ISIS şi accentuarea crizei umanitară a refugiaţilor"

"Dacă ne uităm puţin în urmă, în Siria era regimul Assad împotriva diferitelor grupări de rebeli. Am întâlnit diferite tipuri de rebeli şi printre ei sunt mulţi oameni buni, foarte mulţi. Şi cer sprijin, să se oprească bombardamentele, să fie protejaţi oamenii, dar acest lucru le-a fost refuzat. Apoi a fost previzibil că dacă refuzi să îi ajuţi pe acei oameni care vor ceea ce vrem şi noi, o Sirie deschisă şi liberă pentru toată lumea, celelalte două forţe vor deveni mai puternice: Assad şi islamiştii. Sunt aceste trei forţe mari: islamiştii, Assad şi rebelii. Assad nu îi atacă pe islamişti, Assad îi atacă doar pe rebeli, iar rebelii luptă cu ISIS şi cu Assad. Ce face Rusia în Siria? Rusia are un singur scop şi anume, să fie siguri că Assad, singurul lor partener real în regiune, rămâne pe loc. Ceea ce încearcă să facă este, după părerea mea, ce au făcut în Crimeea, în Donbas, în Transnistria, Abhazia, Osetia, conflicte îngheţate, să creeze un stat vasal, un partener, care nu contează cât este de criminal. Ce fac ei acum este să îi atace pe toţi cei care nu au fost în favoarea lui Assad în acea regiune, dinspre Damasc, spre Homs, Hamma, Latakia şi Tartus, ca să creeze acest mic stat. Dacă ne uităm la ultimii 25 de ani, de când Rusia nu mai este Uniunea Sovietică, Rusia nu a încercat să rezolve vreo problemă. Singurul lucru pe care Rusia l-a făcut a fost să creeze probleme", a mai spus Koert Debeuf, pentru Digi 24.

În privinţa evoluţiei conflictului din Siria, expertul şi-a exprimat credinţa că Siria se va fragmenta şi mai mult.

"Cred că vom avea patru „Sirii”. Una va fi statul central vasal, al lui Assad, altul va fi statul rebelilor, în nord şi sud, apoi vor fi părţi ale ISIS şi apoi vor fi părţi kurde. Mi-e teamă că va fi complet divizată şi va deveni şi mai sectară, pentru că dacă eşti kurd, va trebui să mergi într-o parte, dacă eşti alawit, şiit sau creştin, vei merge în partea lui Assad, dacă eşti sunit în altă parte. Până acum nu am văzut multă epurare etnică, indiferent de ce spun oamenii, este un mit, dar cred că acesta devine un pericol şi suntem în faţa unui conflict de foarte lungă durată, dificil şi asta este ceva foarte trist", a încheiat expertul. 

Citeşte şi: Mii de europeni participă la conflicte în Siria şi Irak; potrivit unor surse, ar putea fi şi români

Citeşte şi: Zeci de membri ai reţelei teroriste Stat Islamic, ucişi în Siria în raiduri aeriene

Citeşte şi: Islamistul acuzat că l-a omorât pe un pilot militar rus în Siria, arestat în Turcia