Reţinerea diplomatului român arată rolul spionajului în politica externă est-europeană

Gabriel Grecu, secretar I la ambasada României de la Moscova, a fost reţinut la 16 august pentru spionaj şi declarat persona non grata, determinând autorităţile de la Bucureşti să expulzeze, la rândul lor, un diplomat rus. Presupusul ofiţer român de informaţii a fost deconspirat de una din sursele sale din Rusia şi, deşi există informaţii contradictorii privind capturarea sa, datele căutate de acesta erau în acord cu interesele geopolitice ale României, precizează STRATFOR.

Înainte de arestarea sa, Grecu ar fi cerut sursei sale din Rusia să îi ofere informaţii militare privind Republica Moldova, regiunea separatistă Transnistria şi oblasturile ucrainene Cernăuţi şi Odesa, ele reprezentând priorităţi ale serviciilor de informaţii române, care se tem de creşterea influenţei ruse în regiune. Aşezarea Republicii Moldova între Munţii Carpaţi şi Marea Neagră face din această ţară un teren "strategic" de disputare a puterii, fie că este vorba despre Rusia, care încearcă că îşi sporească influenţa în Balcani, fie că este vorba despre România, putere europeană, care "îşi proiectează influenţa în teritoriul rus", potrivit STRATFOR.

De asemenea, informaţiile despre Ucraina sunt deosebit de valoroase, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina au emis recent o declaraţie comună în care anunţă că vor coopera în vederea soluţionării problemei transnistrene. În replică, potrivit STRATFOR, preşedintele român Traian Băsescu declarase recent că Bucureştiul se va folosi de comunităţile de români din vestul Ucrainei pentru a face presiuni asupra Kievului, în legătură cu conflictul transnistrean.

Potrivit agenţiei de analiză, este posibil ca raportul FSB referitor la deconspirarea lui Grecu de către contactul său rus să ascundă de fapt adevăratele surse şi metode folosite de ruşi pentru a-l identifica pe român, cum ar fi o sursă umană sau interceptarea. De asemenea, această poveste ar putea acoperi un agent rus infiltrat în cadrul serviciilor de informaţii române, care ar fi alertat Moscova în legătură cu activităţile presupusului spion român. Este posibil şi ca sursa din Rusia a lui Grecu să fi reprezentat de fapt o modalitate a Moscovei de a prinde în capcană ofiţeri români sub acoperire.

Având în vedere istoria României, de fost satelit sovietic, agenţii români de spionaj au fost antrenaţi de KGB, iar serviciile ruse de informaţii au surse infiltrate adânc în interiorul multor agenţii de spionaj est-europene, inclusiv din România. "Deşi mulţi români şi cetăţeni din statele învecinate se declară împotriva ruşilor, mulţi au cooperat strâns cu sovieticii în timpul Războiului Rece şi după această perioadă, iar aceste relaţii implică faptul că există localnici mai mult decât suficienţi, dispuşi să servească interesele Moscovei", apreciază STRATFOR.

Aceste arestări şi expulzări reciproce de suspecţi de spionaj între Rusia şi România probabil că nu se vor opri în curând şi ar putea chiar să devină mai frecvente, în condiţiile unei intensificări a competiţiei între Occident şi Rusia pentru extinderea influenţei în Europa de Est, în special în ceea ce priveşte Republica Moldova, conchide agenţia de analiză.