Retrospectivă 2016: Atentatele teroriste care au marcat Europa

Ameninţarea teroristă reprezentată de reţeaua teroristă Stat Islamic (SI) a continuat să se transforme dintr-o ameninţare incertă, în mare măsură limitată la Orientul Mijlociu, într-una dintre cele mai mari provocări globale de securitate de după Războiului Rece. Din Siria şi Irak, unde a proclamat un califat, organizaţia fundamentalistă sunnită a lansat sau inspirat atacuri teroriste majore împotriva unor ţinte îndepărtate din Europa şi SUA.

În chiar prima lună a anului, 12 turişti germani şi un cetăţean din Peru şi-au pierdut viaţa în urma unui atentat sinucigaş comis pe data de 12 ianuarie la Istanbul. Atentatul nu a fost revendicat, însă autorităţile turce suspectează că a fost pus la cale de Stat Islamic.

Un nou atac terorist a avut loc la Istanbul pe data de de 19 martie, soldat cu decesul a trei turişti israelieni şi a unui iranian şi rănirea altor 32 de persoane. Atentatul a vizat o piaţă frecventată de turişti şi a fost atribuit miltanţilor SI.

În dimineaţa zilei de 22 martie, capitala Belgiei, Bruxelles, a fost scena a trei atacuri sinucigaşe coordonate, dintre care două la aeroportul oraşului, iar unul la staţia de metrou Maelbeek, în apropiere de sediul UE. Atenatatul s-a soldat cu 32 de morţi şi 340 de răniţi şi a fost cel mai sângeros atac terorist din istoria Belgiei.

În martie, Stat Islamic ameninţa că va ataca toate statele "cruciate" care participă la coaliţia antiteroristă implicată în operaţiuni în Siria şi Irak. "Le promitem ţărilor cruciate care s-au aliat împotriva Statului Islamic zile şi mai sumbre, ca reacţie la agresiunea contra noastră", transmitea organizaţia teroristă în mesajul de revendicare a atentatelor de la Bruxelles.

Un cetăţean german în vârstă de 27 de ani, originar din Hessen, a atacat cu un cuţit patru persoane, pe data de 10 mai, în Gara din Grafing, situată la periferia estică a oraşului Munchen. O persoană a murit, iar trei au fost rănite în incident. Autorităţile au declarat că autorul atacului este dependent de droguri şi alcool şi suferă de probleme psihice. Ancheta nu a relevat existenţa unor legături între acesta şi vreo organizaţie teroristă.

Pe data de 12 iunie, un simpatizant al Stat Islamic a deschis focul în interiorul unui club de noapte gay din oraşul american Orlando, Florida, ucigând 49 de persoane, înainte de a fi împuşcat mortal de poliţie. Stat Islamic a revendicat atentatul de la Orlando, acesta fiind cel mai sângeros atac terorist petrecut în SUA după 11 septembrie 2001.

Pe 13 iunie, un alt simpatizant al SI l-a înjunghiat mortal pe un oficial al poliţiei franceze, după care s-a baricadat în locuinţa acestuia din Magnanville, în apropiere de Paris, unde a ucis-o şi pe soţia poliţistului, fiind ulterior împuşcat mortal de forţele antiteroriste. În casă se afla şi un copil de trei ani care a scăpat nevătămat.

La finalul lunii iunie, un triplu atac sinucigaş a vizat Aeroportul Ataturk din Istanbul, în urma căruia au decedat 48 de persoane, iar peste 230 au fost rănite. Atentatul, comis pe data de 28 iunie, nu a fost revendicat, însă autorităţile turce suspectează că atacatorii acţionau în numele SI.

Însă apogeul valului de atacuri teroriste care a lovit Europa în cursul anului 2016 a fost consemnat în luna iulie, când aproape o sută de persoane au murit în urma unui şir de atentate în Franţa şi Germania.

Pe 14 iulie, chiar de Ziua Naţională a Franţei, Mohamed Lahouaiej Bouhlel, un tunisian radicalizat a lovit intenţionat cu un camion sute de persoane care asistau la un spectacol de artificii. Bărbatul a tras focuri de armă asupra mulţimii în timp ce conducea camionul, fiind în cele din urmă împuşcat mortal de poliţie. Atacul s-a soldat cu decesul a 86 de persoane, inclusiv copii, şi peste 400 de răniţi.

Reţeaua SI a transmis un mesaj prin care salută masacrul de la Nisa, precizând că a fost comis de "un soldat" al organizaţiei teroriste, cel mai probabil un simpatizant al acesteia.

Pe 18 iulie, un azilant în vârstă de 17 ani a atacat pasagerii cu un topor şi cu un cuţit, într-un tren regional care circula între localităţile Treuchtlingen şi Würzburg, în centrul Germaniei. În urma atacului au fost răniţi cinci oameni, iar atacatorul a fost împuşcat mortal de poliţie. Stat Islamic a revendicat atacul, iar ancheta a relevat că azilantul comunicase înaintea atacului cu un terorist din Arabia Saudită.

Un tânăr german de origine iraniană, aparent inspirat de masacrul comis la Oslo, în 2011, de un militant de extremă-dreapta, a deschis focul la un restaurant şi apoi într-un centru comercial din Munchen, pe data de 22 iulie. Adolescentul în vârstă de 18 ani s-a sinucis după ce a împuşcat mortal nouă persoane şi a rănit alte 21.

Autorul atacului comis la Munchen nu pare să fi avut legături cu organizaţii teroriste islamiste, ci probabil avea probleme psihice.

Cu exact cinci ani în urmă, un extremist de dreapta, Anders Behring Breivik, a omorât 77 de persoane, la Oslo, pentru că se opunea imigraţiei şi multiculturalismului. În acest context, anchetatorii germani cred că există legături "evidente" între cele două atacuri.

Un sirian s-a aruncat în aer în seara zilei de 24 iulie, în faţa unui restaurant din oraşul german Ansbach, după ce anterior încercase fără succes să intre la un concert în aer liber. Bărbatul a murit, iar alte 15 persoane au fost rănite în acest atac terorist, ce a fost revendicat de SI.

Două zile mai târziu, pe 26 iulie, doi terorişti au descins într-o biserică din orăşelul Saint-Etienne-du-Rouvray, în regiunea franceză Normandia, unde au ucis un preot, iar alţi trei ostatici au fost răniţi, unul fiind în stare gravă. Cei doi terorişti au fost împuşcaţi mortal de forţele speciale. Atacul a fost revendicat de reţeaua teroristă SI.

În semn de solidaritate, sute de membri ai comunităţii musulmane din Franţa au participat la slujbele de duminică în bisericile de pe tot cuprinsul ţării, la cinci zile după ce doi tineri de religie musulmană au comis atentatul de la biserică din Normandia.

În primele şapte luni ale anului 2016, în vestul Europei, s-a înregistrat al doilea cel mai ridicat număr de decese în urma unor atacuri teroriste după 1980, însă bilanţul din Europa nu reprezintă decât o mică parte din totalul mondial al victimelor terorismului, potrivit unui studiu realizat de BBC în colaborare cu un grup de cercetatori de la Universitatea din Maryland

Studiul relevă faptul că numai 6% din decesele cauzate de terorism la nivel mondial în luna iulie 2016 au fost în Europa de Vest, cele mai mai multe atacuri fiind în ţări precum Irak, Siria, Afganistan şi Nigeria.

Pe 28 noiembrie, un student de origine somaleză a lovit intenţionat cu camioneta şi a atacat cu un cuţit un grup de persoane în campusul Universităţii de Stat din Ohio, rănind 11 persoane, înainte de a fi împuşcat mortal de poliţie. Ancheta nu a descoperit vreo legătură directă a autorului atacului cu vreo organizaţie teroristă, însă acesta era simpatizant al SI, care de altfel a revendicat atentatul.

La începutul lunii decembrie, Agenţia europeană a poliţiei, Europol, a avertizat că reţeaua teroristă Stat Islamic intenţionează să comită noi atentate de amploare în Uniunea Europeană, fiind vizate ţările care participă la coaliţia antiteroristă coordonată de Statele Unite.

Tot în ultima lună a anului, poliţia germană a dezvăluit faptul că un băiat germano-irakian de 12 ani a încercat fără succes să detoneze un dispozitiv exploziv amplasat în zona unui târg de Crăciun din oraşul Ludwigshafen în vestul Germaniei şi ulterior a pus o bombă în apropierea primăriei oraşului. Nimeni nu a fost rănit în urma celor două incidente. Potrivit surselor judiciare şi de securitate, băiatul ar fi fost "puternic radicalizat" şi ar fi fost instruit de un membru al Stat Islamic.

Ultimul incident terorist major în Europa a avut loc pe data de 19 decembrie, când cel puţin 12 persoane au murit, iar alte 48 au fost rănite în atacul cu camion comis la un târg de Crăciun din Berlin. Reţeaua teroristă SI, a revendicat atacul terorist, în mesajul transmis de aceasta se afirmă că "este un act de răzbunare pentru atacurile din Siria".

Presupusul autor al atentatului de la Berlin a fost împuşcat mortal de poliţie, patru zile mai târziu, la Milano.

Totuşi, în pofida temerilor stârnite de valul de atentate care a însângerat Europa în cursul acestui an, cercetătorii care studiază fenomenul terorismului avertizează împotriva supraestimării pericolului.

Cercetătorii au subliniat faptul că, în trecut, mai ales în perioada anilor '70, vestul Europei a fost scena unor atacuri teroriste chiar mai sângeroase, comise de separatiştii basci, militanţii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) sau de diverse grupări de extremă stânga sau dreapta.

"Aşadar, cred că este o greşeală să uităm despre asta şi să presupunem că suntem într-o spirală a declinului fără sfârşit, când cu siguranţă nu este cazul de aşa ceva", a avertizat Dr. Erin Miller, managerul bazei de date globale asupra terorismului (Global Terrorism Database) de la Universitatea Maryland.

Profesorul Steven Pinker de la Universitatea Harvard, autorul cărţii Îngerii mai buni ai firii noastre: Cum a scăzut violenţa (The Better Angels of Our Nature: Why Violence Has Declined), în care studiază evoluţia violenţei de-a lungul istoriei, spune că oamenii sunt în mod disproporţionat înfricoşaţi de terorism.

"Cu toată teama pe care terorismul o generează, este aproape sigur că vom muri din alte cauze", explică Pinker .

"Dar scopul este acela de genera multă de notorietate. Nu putem ignora carnagiile, iar teroriştii ştiu asta."

"Aşadar, avem o mulţime de publicitate generată de aceste atacuri oribile, dar care ucid doar o fracţiune din numărul de persoane care mor în urma căzăturilor, înecate, sau în altercaţiile din baruri", concluzionează Pinker.

Citeşte şi: Mii de persoane, evacuate din gări situate în Moscova, din cauza unor alerte cu bombă

Citeşte şi: Posibilitatea unui act terorist nu este printre ipotezele principale în cazul avionului militar prăbuşit, duminică, în Marea Neagră

Citeşte şi: Un şofer român afirmă că autorul atacului de la Berlin l-a abordat pe o autostradă, în timp ce fugea

Citeşte şi: Măsuri speciale de securitate în Uniunea Europeană, în contextul riscurilor teroriste