Reuşitele şi eşecurile "marii coaliţii" din Germania

REALIZĂRI

LOCURI DE MUNCĂ: numărul şomerilor a scăzut cu un milion în decurs de patru ani, însă este de aşteptat ca el să crească în acest an, după declanşarea crizei mondiale la sfârşitul lui 2008.

FISCALITATE: după cum s-au angajat în toamna lui 2005, cele două tabere au aprobat o creştere cu trei puncte procentuale a TVA, de la 16 la 19 la sută, pentru a opri creşterea deficitelor publice.

CRIZA MONDIALĂ: Guvernul a deblocat 500 de miliarde de euro pentru a susţine băncile aflate în dificultate, peste 80 de miliarde de euro pentru relansarea economiei "reale". Din această sumă, cinci miliarde au fost canalizate către foarte populara "primă de casare", care a dinamizat vânzarea de autoturisme.

Cele două tabere s-au mobilizat şi pentru a găsi un cumpărător şi a aduce garanţii publice constructorului de automobile Opel.

PENSII: a fost aprobată creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, pentru a face faţă îmbătrânirii populaţiei. Reforma - un alt angajament comun al celor doi parteneri - se va aplica foarte progresiv, între 2012 şi 2029.

FAMILIA: într-o Germanie marcată de o rată foarte scăzută a natalităţii şi unde femeile întâmpină dificultăţi în a-şi armoniza maternitatea şi viaţa profesională, "marea coaliţie" a înfiinţat un salariu parental acordat timp de maximum 14 luni şi a investit masiv în construcţia de creşe.

EŞECURI

SĂNĂTATE: coaliţia nu a reuşit să reformeze în profunzime sistemul public al asigurărilor de sănătate, confruntat cu deficite colosale. Mulţi comentatori văd în acest lucru principalul eşec. Cele două tabere au prezentat proiecte diametral opuse şi au convenit asupra unui compromis calificat recent ca fiind "şchiop şi hibrid" de săptămânalul Der Spiegel.

SALARII: SPD a dorit introducerea unui salariu minim generalizat, egal pentru toată lumea. Dreapta nu a fost de acord. De aici a luat naştere un compromis: salarii minime în anumite sectoare profesionale, diferite de la o ramură la alta şi de la o regiune la alta.

FINANŢE PUBLICE: la sfârşitul lui 2005, partenerii şi-au anunţat intenţia de a ajunge la un echilibru bugetar în 2010. În 2008, obiectivul era deja aproape atins. Însă de atunci a apărut criza mondială, iar deficitul ar urma să atingă 6 la sută anul viitor, de două ori limita impusă de "criteriile de la Maastricht".

ECONOMIE: foarte dependentă de exporturi, Germania se numără printre ţările industrializate afectate cel mai grav de criză. Această ţară ar trebui să anunţe o recesiune de 5-6 la sută în acest an, un record din 1945. Se observă totuşi o reluare timidă a creşterii din primăvară, adică puţin mai devreme decât se anticipase.