Chavez a obţinut voturile a 49 la sută din electorat, în timp ce 51 la sută au respins reforma.
Opozanţii regimului au sărbătorit victoria pe străzile capitalei venezuelane, fluturând drapele naţionale şi manifestându-se zgomotos.
Deşi şeful statului rămâne o figură populară şi puternică, votul negativ reprezintă cea mai puternică lovitură primită de acesta de la preluarea puterii în alegerile din 1998.
El a recunoscut imediat înfrângerea, dar a insistat că "va continua lupta pentru construirea socialismului". El a adăugat, de asemenea, că reformele au eşuat "deocamdată", dar acestea vor fi menţinute "în viaţă", sugerând că ar putea încerca să le supună din nou votului popular.
Studenţii, organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului şi cele ale oamenilor de afaceri, partidele de opoziţie, Biserica Catolică, foştii aliaţi politici şi chiar fosta soţie a lui Chavez s-au aliat împotriva şefului statului înaintea votului de duminică.
Aceştia l-au acuzat pe Chavez că vizează amendarea Constituţiei pentru a pune bazele unei dictaturi, mai ales după ce a declarat că vrea să conducă Venezuela până la moartea sa.
Chavez a avertizat înaintea referendumului că un eventual eşec ar compromite revoluţia sa şi l-ar putea determina să se gândească la un succesor. În absenţa unei reforme constituţionale, Chavez va fi nevoit să se retragă din funcţia de preşedinte în 2013.
"Aceasta nu este o înfrângere, este un alt «deocamdată»", a declarat el, reluând un renumit citat din 1992 când, în calitate de fost lider al trupelor de gherilă, a recunoscut într-un discurs televizat că lovitura de stat pe care a organizat-o atunci a eşuat.