„Ar fi posibil să lansăm în Elveţia o anchetă penală, pentru a elucida circumstanţele răpirii în toamna anului 2009 (a doi oameni de afaceri elveţieni), Max Goldi şi Rachid Hamdani”, a afirmat Calmy-Rey, într-un interviu pentru ediţia de duminică a Neue Zurcher Zeitung (NZZ).
Potrivit preşedintelui Confederaţiei, această anchetă ar permite ca „responsabilii să fie aduşi în faţa unui judecător”.
„Situaţia s-a schimbat fundamental pentru noi: cei doi ostatici s-au întors acasă, consulatul Elveţiei la Tripoli este închis şi nu mai poate fi atacat aşa cum s-a întâmplat deja. În prezent suntem liberi să acţionăm”, a subliniat ea.
Relaţiile dintre Berna şi Tripoli s-au tensionat după arestarea în iulie 2008, la Geneva, a unuia dintre fiii liderului libian Muammar Kadhafi, care a reţinut apoi doi elveţieni, timp de aproape doi ani, pe teritoriul libian.
Elveţia a încercat de mai multe ori să îi elibereze pe cei doi, care erau blocaţi la consulatul Elveţiei din Tripoli şi care au fost reţinuţi într-un loc secret la sfârşitul anului 2009, după ce au fost atraşi în afara reprezentanţei diplomatice.
Max Goldi, ultimul dintre cei doi elveţieni care a fost eliberat în iunie 2010, a petrecut mai multe ore în închisoare.
Berna şi Tripoli au semnat anul trecut un plan de acţiune pentru a-şi normaliza relaţiile, în urma eliberării lui Goldi, plan care prevedea o „compensaţie” de 1,5 milioane de franci elveţieni, plătiţi într-un cont din Germania, care a fost blocat.
Acest acord prevedea şi constituirea unui „tribunal de arbitraj” internaţional pentru anchetarea circumstanţelor arestării lui Hannibal Kadhafi.
De la începerea mişcării de contestare împotriva regimului libian, Berna a suspendat acest tribunal şi a îngheţat conturile colonelului Kadhafi şi ale apropiaţilor săi.