Spidla a încercat să calmeze temerile Elveţiei, precizând că românii şi bulgarii nu reprezintă ameninţarea prezentată de UDC. Pe de o parte termenele de tranziţie prevăzute sunt foarte lungi, iar pe de altă parte, a precizat el, este puţin probabil ca aceşti cetăţeni să vină în Elveţia.
"Nu vreau să fac previziuni pentru Elveţia, dar problema românilor şi bulgarilor mi se pare tranşată. Aproape toţi merg în Spania sau Italia. Impactul lor pe piaţa muncii ţărilor vecine este marginal. La acest lucru se adaugă problema calendarului. La încheirea perioadei tranzitorii de şapte ani, când Elveţia se va deschide, piaţa muncii în toată Europa se va fi stabilizat deja, în echilibru. Extinderea UE, în prezent, are deja cinci ani. În total, vor mai trece 13 sau 14 ani înainte ca Elveţia să îşi deschidă complet porţile, respectiv jumătate de generaţie", a declarat el.
Vladimir Spidla apreciază că nu se poate rezerva un tratament diferit persoanelor provenind din cele două state faţă de cele originare din celelalte 25 de ţări membre UE.
Întrebat cum ar răspunde unei eventuale respingeri de către poporul eleveţian a extinderii liberei circulaţii la cele două ţări, el a apreciat că "singularizarea românilor şi bulgarilor este delicată, întrucânt sunt europeni cu drepturi depline".