Condamnarea a fost pronunţată la 19 martie 2019.
În 2008, când avea 27 de ani, Marian Flămînzeanu a fost condamnat pentru furt şi închis la Penitenciarul Rahova. Între 2007-2009 el a făcut clasele III-IV în penitenciar, iar din 2010, când a fost mutat la Penitenciarul Jilava, a făcut numeroase cereri pentru a-şi continua studiile cu clasele V-VIII. Penitenciarul a avut discuţii cu Inspectoratul Şcolar, dar ulterior a motivat că din cauza numărului mic de deţinuţi eligibili, clasele nu se pot înfiinţa.
Flămînzeanu a reclamat încălcarea dreptului la educaţie, în faţa judecătorul delegat din penitenciar. Acesta i-a respins cererea ca nefondată, argumentând că Administraţia Penitenciarelor a făcut toate demersurile, dar că nu poate să asigure un profesor pentru un singur elev. Ulterior, Flămînzeanu s-a adresat Tribunalului Bucureşti care a menţinut decizia judecătorului delegat.
În 2011, aflându-se încă în detenţie, Marian Flămînzeanu, a reclamat încălcarea dreptului la educaţie şi la CEDO.
„Guvernul României s-a apărat în faţa Curţii Europene spunând că statele au libertatea de a-şi organiza sistemul de educaţie, şi că aceasta depinde în mare măsură de nevoile şi resursele comunităţii. În cazul de faţă, statul a încercat să-i ofere deţinutului educaţia cerută, însă asigurarea unui profesor pentru trei sau cinci deţinuţi ar fi reprezentat o povară financiară prea mare pentru autorităţi”, arată APADOR-CH, într-un comunicat de presă.
CEDO a admis că dreptul la educaţie nu este unul absolut, însă a constatat că autorităţile române nu au făcut demersuri suficiente pentru a găsi soluţii în cazul Flămînzeanu.
„Curtea consideră că niciunul dintre argumentele invocate de Guvern nu este convingător, iar pe baza probelor prezentate, constată că refuzul de a-l înscrie pe reclamant în învăţământul secundar nu a avut un scop legitim şi proporţional. Curtea a constatat că a fost încălcat articolul 2 al Protocolului nr. 1 în acest caz”, potrivit sursei citate.
Marian Flămînzeanu a primit 2.000 de euro despăgubiri morale.