Emmanuel Macron: „Rusia nu se va opri la Ucraina”
Într-o declarație televizată, președintele Franței, Emmanuel Macron, a tras un semnal de alarmă privind expansiunea Rusiei și impactul acesteia asupra securității Europei. „Cine poate crede că Rusia se va opri la Ucraina?”, a întrebat Macron, subliniind faptul că Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Franța și Europa. Avertismentul vine pe fondul tensiunilor geopolitice crescute, cu un conflict în Ucraina care se apropie de al patrulea an și o mobilizare internațională mai intensă în fața unei posibile expansiuni rusești.
Scenariile unui conflict cu NATO
Mai multe servicii de informații din Europa au semnalat posibilitatea unui conflict militar cu Rusia, în contextul în care Kremlinul pare să anticipeze o confruntare cu NATO în următoarea decadă. Într-un raport din februarie 2024, serviciile de informații estoniene au sugerat că Rusia ar putea lansa un atac asupra unui stat membru NATO până la sfârșitul deceniului. Potrivit autorităților germane, forțele armate ruse ar putea fi capabile să desfășoare o astfel de ofensivă deja în 2025.
În plus, serviciile de informații daneze au avertizat că Rusia ar putea lansa o „război de mari dimensiuni” în următorii cinci ani, în cazul în care percepe NATO ca fiind fragilizat sau divizat. Aceasta este o posibilitate crescută, având în vedere atitudinea administrației Trump, care a suspendat ajutoarele militare către Ucraina și a redus colaborarea cu aliații europeni.
Investițiile masive în sectorul militar rus
În ciuda acestor tensiuni, Kremlinul își continuă politica de întărire a capacităților militare, cu un buget militar pentru 2025 care preconizează o creștere semnificativă a cheltuielilor. Până în 2025, Rusia va investi aproape 140 de miliarde de euro în apărarea națională, ceea ce reprezintă un procent considerabil din PIB-ul țării. Aceasta confirmă orientarea economiei ruse către efortul de război, începând cu invazia Ucrainei în 2022.
Țările în prima linie: Estonia și țările scandinave
În acest context, statele baltice și țările scandinave sunt extrem de vulnerabile la expansiunea rusă. Estonia, cu o populație semnificativă rusofonă, este considerată a fi una dintre cele mai expuse țări în fața agresiunii ruse. În acest sens, autoritățile estoniene au inițiat construcția de refugii și au întărit securitatea la granițele cu Rusia. De asemenea, țări precum Suedia, Norvegia și Finlanda sunt în alertă constantă, mai ales după integrarea Suediei în NATO.
Rusia și România: Posibile amenințări geopolitice
România, menționată de Macron în declarația sa, ar putea fi, de asemenea, vizată de Rusia, având în vedere ingerențele recente în politica internă a țării și statutul său de membru NATO și UE. „În contextul crizei politice din România, care a dus la demisia președintelui pro-european, riscurile geopolitice sunt deosebit de mari”, se arată în analiza făcută de France Info.
Strategia expansiunii ruse: Către Polonia și Balcani
Rusia ar putea direcționa, de asemenea, atacurile către regiuni sensibile din centrul Europei, cum ar fi Polonia, unde ar putea interveni pentru a controla culoarul de legătură între Rusia și regiunile separatiste din Ucraina și Belarus. În acest scenariu, Polonia ar putea deveni o țintă strategică pentru Moscova.
În ansamblu, „visul imperial” rusesc, simbolizat prin conceptul de „lume rusă”, rămâne o amenințare majoră pentru securitatea europeană și globală.