România pierde din 2014 un loc de eurodeputat

De asemenea, Germania va pierde din 2014 trei locuri de europarlamentari, urmând să deţină 96 faţă de 99 în actuala formulă a legislativului european, potrivit proiectului adoptat marţi de Comisia pentru Afaceri Constituţionale a PE.

Alături de România, vor mai pierde câte un eurodeputat Grecia care rămâne cu 21, Belgia (21), Portugalia (21), Cehia (21), Ungaria (21), Austria (18), Bulgaria (17), Irlanda (11), Lituania (11) şi Letonia (8), precum şi Croaţia, care are în prezent 12 euro-observatori.

Parlamentul European va avea în total 751 de locuri, în conformitate cu plafonul stabilit de Tratatul de la Lisabona.

Cu excepţia Germaniei, celelalte mari state europene nu vor pierde niciun loc, astfel încât Franţa va rămâne cu 74 de locuri, Marea Britanie şi Italia cu câte 73, Spania cu 54, Polonia cu 51, Olanda cu 26 şi Suedia cu 20.

Celelalte ţări care nu vor pierde locuri sunt Danemarca (13), Slovacia (13), Finlanda (13), Slovenia (8), Estonia (6), Cipru (6), Luxemburg (6) şi Malta (6).

Această formulă de repartiţie a locurilor din Parlamentul European se bazează pe principiul că "nicio ţară nu obţine mai multe locuri şi niciuna nu pierde mai mult de unul".

Această formulă are şi cele mai mari şanse să treacă de votul în plenul Parlamentului European şi să obţină un consens al liderilor statelor UE la nivelul Consiliului European, necesare înainte de stabilirea cadrului legislativ pentru alegerile din 2014.

De asemenea, Comisia pentru Afaceri Constituţionale a propus şi ca în 2015 să se rediscute formula de repartiţie pe ţări a locurilor din Parlamentul European pentru legislatura 2019-2024, atunci urmând să se ţină cont şi de ultimele evoluţii demografice. Tot atunci s-ar putea introduce şi varianta alegerii unei părţi a eurodeputaţilor pe liste transnaţionale, ale familiilor politice din PE.

România ar putea pierde în legislatura 2019-2014 alte locuri de eurodeputaţi, având în vedere scăderea de populaţie din rezultatele recensământului din 2011.