România şi Polonia, printre cel mai puţin dispuse să primească deţinuţi de la Guantanamo

După ce Barack Obama şi-a onorat promisiunea de a închide centrul de la Guantanamo, în 48 de ore de la învestitură, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - care au cerut insistent acest lucru - sunt mai puţin entuziasmate de ideea de a oferi ajutor la închiderea uneia dintre cele mai grele moşteniri lăsate de administraţia Bush.

Miniştrii de Externe ai UE vor discuta luni pentru prima dată despre acest subiet şi cu siguranţă vor saluta la unison acest demers, dar apelul lansat vineri de preşedintele CE la un "efort" colectiv pentru a ajuta Statele Unite, ar putea rămâne fără ecou, fiecare ţară luând decizia în nume propriu.

SUA nu vor să primească deţinuţi de la Guantanamo, în special din motive de securitate, iar dacă vor fi repatriaţi în statele de origine, deţinuţii de origine afghană, chineză, saudită, ciadiană sau yemenită ar putea avea o soartă şi mai rea decât în baza navală.

Acceptarea a circa 50 din cei aproximativ 245 de deţinuţi "este consecinţa logică a angajamentului nostru în favoarea desfiinţării Guantanamo", a declarat şeful diplomaţiei irlandeze, Michael Martin.

Ministrul german de Interne, Wolfgang Schaeuble, se întreabă la rândul său de ce trebuie ca Uniunea Europeană să ofere azil persoanelor pe care Statele Unite le consideră prea periculoase.

În plus, încheierea programului Guantanamo şi închiderea "închisorilor secrete" ale CIA vor trezi amintiri neplăcute Europei. Polonia şi România, suspectate mult timp că ar fi permis serviciilor americane de informaţii să interogheze pe teritoriile lor presupuşi membri al-Qaida, sunt printre statele cele mai puţin dornice de a primi deţinuţi de la Guantanamo, scrie publicaţia franceză.