Etnici ruşi din R. Moldova şi Ucraina vor cetăţenie rusă în condiţii preferenţiale

"Nerespectarea drepturilor juridice şi social-economice ale ruşilor în aceste ţări rămâne o problemă de actualitate", a spus Valerii Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Diplomatul a adăugat că, în pofida solicitărilor insistente ale comunităţii ruseşti din R. Moldova, limba rusă nu a fost oficializată.

"Nu trebuie să ne lăsăm provocaţi de intenţiile unora de a interveni în politicile interne ale acestor state", a comentat Valerii Kuzmin în legătură cu evenimentele petrecute la Chişinău după alegerile din 5 aprilie. "Comunitatea ruşilor este interesată de păstrarea statalităţii R. Moldova, a dat dovadă de înţelepciune şi nu a participat la actele de vandalism din centrul capitalei", spus ambasadorul rus. "Consider că acest fapt trebuie să fie luat în considerare de către autorităţile moldoveneşti", a adăugat el.

Preşedintele Soborului comunităţii ruse din R. Moldova, Nicolai Florinskii, a reiterat în cadrul conferinţei dorinţa etnicilor ruşi de a obţine mai simplu cetăţenia rusă. "După o perioadă de îngheţ al relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi R. Moldova, acum observăm o evoluţie, iar acest lucru ne bucură, pentru că cel mai apropiat prieten al R. Moldova a fost şi este Rusia", a adăugat el.

Războiul din Ucraina, ziua 1141. SUA avertizează Rusia împotriva negocierilor „cu rea-credință” privind încetarea focului / Atac cu drone asupra orașului Dnipro

MAE confirmă că doi diplomați români de la Moscova vor fi expulzați din Rusia: „o măsură neîntemeiată”

Victor Sebeliov, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, crede că cele 30 de milioane de ruşi care trăiesc în afara graniţelor Rusiei trebuie să devină o comunitate consolidată. "Caracterul paternal de odinioară al Federaţiei Ruse trebuie să devină unul de parteneriat. Astăzi suntem abia la început de drum", consideră oficialul rus.

Reprezentanţii comunităţilor ruse din Ucraina şi Belarus şi-au exprimat nemulţumirea pentru că li se îngrădeşte dreptul de a studia în limba maternă. "La acest capitol, situaţia din R. Moldova este cea mai bună", a spus Olga Gonciarova, directorul Biroului Relaţii Interetnice din Chişinău.

Prima ediţie a conferinţei s-a desfăşurat la Kiev, iar cea de-a doua, din 2008, la Minsk. Problemele şi propunerile discutate la conferinţă vor fi expuse la cea de-a treia ediţie a Congresului Mondial al etnicilor ruşi, programat în luna decembrie la Moscova.