Rudele victimelor masacrului de la Katin susţin că nu vor cere daune Rusiei

Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a adoptat vineri, în primă lectură, o declaraţie care recunoaşte masacrarea de către NKVD a mii de ofiţeri polonezi, în 1940, la Katin, considerând că a fost o "crimă" ordonată de Iosif Stalin.

"Nu aşteptăm daune din partea Rusiei. Nu există un preţ pentru moartea soţului, tatălui sau fratelui. Cum să evaluezi viaţa unui ofiţer polonez? Nu are preţ", a declarat Brydowska, în vârstă de 74 de ani.

Brydowska a reacţionat astfel la declaraţia liderului opoziţiei conservatoare poloneze, Jaroslaw Kaczynski, conform căruia Rusia ar trebui să acorde daune rudelor victimelor.

Potrivit lui Kaczynski, "există şi problema daunelor către statul polonez", care ar urma să fie abordată de preşedintele polonez Bronislaw Komorowski în timpul vizitei omologul său rus la Varşovia, pe 6 decembrie.

"Jaroslaw Kaczynski nu este membru al asociaţiei noastre, singura îndreptăţită să se pronunţe în problema daunelor", subliniază Brydowska.

Federaţia Familiilor de la Katin a catalogat rezoluţia Dumei de Stat drept "un gest foarte important", subliniind că aşteaptă să se concretizeze promisiunea Rusiei de elucidare a circumstanţelor masacrului.

Dintre cei 22.000 de militari dispăruţi în 1940, despre câteva mii nu se ştie nici acum nimic.

După ce fosta Uniune Sovietică a invadat, în septembrie 1939, regiuni poloneze, în virtutea Pactului germano-sovietic, 22.000 de ofiţeri polonezi, prizonieri ai Armatei Roşii, au fost împuşcaţi în pădurea de la Katin, la Mednoi (Rusia) şi la Harkov (Ucraina).

Timp de zeci de ani, Uniunea Sovietică i-a acuzat pe nazişti că ar fi comis aceste asasinate. Abia în aprilie 1990, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut vina ţării sale pentru comiterea acestor masacre.