Rusia a invadat teritoriul României de 12 ori între anii 1735 şi 1944. Există pericolul ca România să fie invadată de Rusia pentru a 13-a oară?

Sursa Colaj foto – Wikipedia Commons/ Hepta – digitalcollections-The Vinkhuijzen collection of military uniforms 

Conf. univ. Ion Bucur de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, a declarat într-un curs despre istoria comunismului din statele est şi central europene:  „Vouă nu v-ar fi frică de cineva care v-a bătut de 12 ori până acum? Nu v-ar fi frică că ar putea să o facă şi pentru a 13-a oară?”, transmitea Defense România în 2020, cu doi înainte ca Rusia să bombardeze Ucraina. 

Cutremur în zona Vrancea joi seara. Ce magnitudine a avut

20:45

Șefii armatelor europene se vor întâlni săptămâna viitoare la Paris

20:40

Ţarul Alexandru I 

După cum ne transmite Nicolae I. Arnautu în cartea sa 12 invazii ruseşti în România (1996), teritoriul actual al României a fost invadat de Rusia de 12 ori între secolele 18 şi 20. Evenimentele sunt prezentate şi pe articolul despre Istoria Relaţiilor Româno-Ruse de pe site-ul Wikipedia în limba engleză.

Ţarul Nicolae I 

1. În 1735 izbucneşte un război ruso-turc.  Armatele ruse invadează Moldova. Pacea este semnata la Iasi. 
2. În 1768, Rusia ajunge la un nou război cu Turcia . Armatele ruse invadează Principatele Române. Ţarina Ecaterina a II-a cea Mare solicită anexarea celor două Principate, sau cel puţin independenţa lor cu intenţia de a le anexa ulterior. Aceste cereri deranjează Austria şi Prusia , care s-au opus planurilor expansioniste ale Rusiei în sudul Europei. Este semnat Tratatul de la Küçük Kaynarca. 
3. În 1787 izbucneşte un nou război ruso-turc. Rusia traversează pentru a treia oară râul Nistru, graniţa de est a Moldovei. Tratatul de pace de la Iaşi (1792) obligă Turcia să-i cedeze Rusiei teritoriul dintre Bug şi Nistru, cunoscut sub numele de Transnistria.
4. În 1806, o nouă confruntare ruso-turcă îi aduce pe ruşi în Principatele Române. În urma slăbirii Imperiului Otoman, Austria şi Rusia se opun în dorinţa lor de a anexa aceste provincii.  Rusia a fost nevoită să se retragă dincolo de Nistru. Impactul acestor ocupaţii succesive ale Moldovei şi Ţării Româneşti a fost devastator. Generalul-maior francez Louis Auguste Francois Mariage observă: „locuitorii au fost cei mai expuşi,  obişnuiţi, la orice fel de abuz, jefuire, care i-a adus în sărăcie” sau „… armata rusă a distrus  Ţara  Românească la un asemenea nivel, încât la începutul anului, ea nu a oferit nimic mai mult decât imaginea unei risipe”. 
5. O nouă trecere pe teritoriul României  are loc în 1811, în timpul războiului ruso-turc . Turcia este învinsă şi i se cere cedarea teritoriului Moldovei până la râul Siret . Întrucât Napoleon hotărâse să atace Rusia, Alexandru I se grăbeşte să semneze un tratat de pace cu otomanii şi acceptă doar teritoriul dintre Nistru şi Prut (Turcia garantase integritatea teritorială a Principatelor Române când acestea au acceptat să intre în statut de vasali în anii 1500, deci anexarea lipsea de orice mijloace legale). Rusia anexează Basarabia şi începe procesul de rusificare.  
6. În ajunul Răscoalei Greciei împotriva Turciei, şi a încercării de a implica Principatele Române, trupele ruseşti trec din nou graniţa.
7. 1828 vede un alt război ruso-turc. Rusia ocupă Moldova şi Dobrogea timp de 6 ani. Pavel Kiseleff a fost numit la comanda trupelor de ocupaţie ruse din Ţara Românească şi Moldova, şi a fost numit Preşedinte plenipotenţiar al Divanelor din Ţara Românească şi Moldova (guvernator de facto) la 19 octombrie 1829 (pe atunci se afla la Zimnicea). A rămas cel mai puternic om din Principatele dunărene până în 1834. Sărăcia impusă populaţiei locale a fost extremă: „Ocupaţia rusă a venit cu setul ei de rele: furturi insuportabile, cereri necontenite de căruţe pentru transport, brutalitatea şi abuzurile care s-au abătut asupra oamenilor”.   
8. Revoluţiile româneşti de la 1848 ( Revoluţia Valahă , Revoluţia Moldovei ) au fost înăbuşite de intervenţia trupelor ruse. Convenţia de la Balta Liman decide staţionarea a 35 000 de soldaţi ruşi în principate.
9. 1853 – o nouă invazie rusă. Tezaurul principatelor române este jefuit. În 1853 izbucneşte războiul Crimeii . Tratatul său de pace decide restituirea Basarabiei de Sud către Moldova.
10. 1877 – un alt război ruso-turc ( Războiul de Independenţă al României , în istoriografia română). În ciuda garantării integrităţii României, încheierea războiului vede anexarea Basarabiei de Sud de către Rusia. România primeşte Dobrogea în urma Tratatului de la Berlin .
11. 1916, Primul Război Mondial – Forţele ruse trec accidental în Mamorniţa , teritoriul României, şi acolo are loc o ciocnire , care se încheie cu retragerea Rusiei.
12. 1940 – Rusia anexează Basarabia  şi Bucovina de Nord, iar în 1944  are loc ocupaţia sovietică a României de către trupele Armatei Roşii, pe durata ofensivei din 1944 de pe Frontul de Răsărit din Al Doilea Război Mondial, situaţie care a fost menţinută până în anul 1958.  

Iosif Stalin , secretarul general şi preşedintele consiliului ministerial sovietic 

Poate fi România invadată de trupele terestre ale Rusiei pentru a 13-a oară, în secolul 21? 

„În acest moment nu există îngrijorare din perspectiva unui război pe teritoriul României, a unor conflicte militare pe teritoriul României”, a spus Vasile Dîncu.

“Există momente în care se apropie foarte mult de zona exclusivă, sunt metode prin care Rusia încearcă, alături de războiul hibrid pe care îl are în acest moment faţă de ţările din flancul estic, faţă de Europa, încearcă să creeze o stare de nelinişte, încearcă să-şi arate forţa în Marea Neagră. Nu sunt incidente care ar putea să ducă la declanşarea unui conflict.Armata Română face parte din NATO aşa cum vedeţi pe teritoriul României şi flancul estic a fost echilibrat foarte mult şi în partea de sud, aşa cum era partea de nord, Marea Neagră este egala Mării Baltice în acest moment. Avem în acest moment o responsabilitate comună şi Armata Română ca parte a NATO alături de aliaţi ar putea să facă faţă la orice agresiune”, a declarat ministrul Apărării. 

„Dacă Rusia va ataca Republica Moldova, România, ca membră NATO, nu o poate apăra militar”, explică Vasile Dîncu în interviul pentru Europa Liberă, „dar poate să o sprijine militar, aşa cum se întâmplă azi cu NATO şi Ucraina”. 

El a spus că ar exista încă în Occident impresia că flancul estic al NATO ar fi mai vulnerabil în partea sa nordică. România insistă că sudul acestui flanc – cu România şi Marea Neagră – ar trebui să fie o prioritate a măsurilor defensive.

„Nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista ameninţări militare la adresa Republicii Moldova. Singurele îngrijorări legate de o eventuală acţiune armată a Rusiei care ar privi Moldova sunt generate de speculaţiile din media. Nici România nu este în pericol”, a dat asigurări preşedintele Klaus Iohannis.  

„Pe de o parte, securitatea naţională este întărită odată cu aprobarea grupului de luptă care va fi staţionat în România şi coordonat de Franţa. Urmează negocieri cu privire la ţările care vor mai trimite aici trupe. Voi insista că flancul estic al NATO trebuie consolidat mai bine. Întărirea flancului estic înseamnă prezenţă permanentă dar, sigur, pe lângă această prezenţă permanentă ne ajută foarte mult şi prezenţa rotaţională, care face ca în România să fie prezente tot timpul un număr destul de mare de forţe americane”, a adăugat Iohannis.

„Cu un camion şi un tanc nu se mai poate câştiga mare lucru în ziua de astăzi. Este nevoie de armament modern, sofisticat, care, evident, este şi destul de scump”, a declarat şeful statului.

Rusia este împotmolită în sud-estul Ucrainei de către forţele ucrainene şi trupele de voluntari străini. În caz de război cu NATO, Rusia nu va apuca să atace vreun stat european

Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse 

Două surse anonime au declarat pentru Financial Times că un atac nuclear asupra Ucrainei este puţin probabil să provoace o ripostă nucleară din partea NATO, dar au asigurat că va fi urmat de măsuri de răzbunare folosind arme convenţionale pentru a „pedepsi Rusia”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, şi preşedintele SUA, Joe Biden, l-au avertizat de multe ori pe dictatorul rus, Vladimir Putin, să nu folosească armele nucleare în Ucraina.

Eventuala utilizare a armelor nucleare de către Rusia în conflictul cu Ucraina ar atrage „consecinţe severe”, a avertizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o serie de afirmaţii ale liderilor de la Moscova.

România dispune totuşi de scutul antirachetă şi aeronave americane de luptă, şi ca celelalte state membre NATO din Flancul Estic, poate să se apere de orice atac convenţional din partea Rusiei, mai ales că trupele ruse sunt împotmolite în sud-estul Ucrainei. 

În afară de Ucraina, singurele ţări care se află sub ameninţarea de a fi invadate de Rusia sunt Estonia, Lituania, Letonia şi Finlanda care au graniţă cu Rusia, dar şi acestea au la dispoziţie echipamente, armament şi mijloace de apărare. 

Singura ameninţare serioasă la adresa României şi altor state membre NATO este utilizarea armelor nucleare strategice, rachetelor de croazieră, rachetelor intercontinentale balistice şi rachetelor hipersonice de către Rusia, dar nu se pune problema de invazie convenţională în această primă jumătate a secolului 21. 

România, la fel ca restul Europei, datorită lui NATO, dar şi din cauza epocii atomice, nu poate să mai fie un câmp de luptă ca în cele două războaie mondiale.