Rusia ameninţă că va doborî aeronavele de cercetare NATO din spaţiul internaţional de deasupra Mării Negre. Cum ar trebui să reacţioneze Alianţa?

Până acum, armata rusă doar a şicanat avioanele şi dronele NATO şi a reuşit prăbuşirea unei aeronave fără pilot americane MQ-9 Reaper, dar nu a fost executat foc direct. Următorul pas ar fi atacarea directă a aeronavelor aliate, dar acest lucru ar pune cele două forţe militare pe picior de război.

Aeronavele NATO zboară în spaţiul aerian internaţional, iar o acţiune directă a Rusiei ar fi o violare a dreptului internaţional şi ar implica un răspuns al ţărilor NATO.

Pe lângă drone, deasupra Mării Negre zboară şi aeronave de cercetare cu echipaj uman din ţări membre NATO.

Ţara NATO cea mai apropiată de frontul din Ucraina este România, de unde se desfăşoară misiuni de poliţie aeriană cu aeronave F-16 româneşti, F-18 Hornet finlandeze şi  Eurofighter Typhoon britanice.

La Câmpia Turzii sunt drone MQ-9 Reaper americane şi poloneze care la rândul lor supraveghează Marea Neagră.

De curând, România a primit primele drone Bayraktar TB2 din Turcia, care şi ele vor fi folosite la culegerea de informaţii.

Marea Neagră este survolată, de asemenea, de aeronave de cercetare ruseşti, dar Rusia a pierdut în ultima perioadă două aeronave Beriev A-50 de avertizare timpurie şi comandă, doborâte de armata Ucrainei.

Sisteme PATRIOT ucrainene, cu o rază de acţiune de peste 140 km, ţin aeronavele ruseşti la distanţă sau le obligă să zboare la altitudini mici, de unde nu pot culege informaţii despre câmpul de luptă.

Rusia ar putea să şicaneze în continuare aeronavele NATO, iar ameninţarea noului ministru rus al Apărării să fie doar de ochii publicului intern.

Dacă Rusia va trece însă la nivelul următor şi va acţiona direct asupra unei aeronave NATO, riscurile de securitate creşte în regiune, lucru care ar presupune dislocarea de aeronave suplimentare aliate în România pentru a securiza spaţiul aliat şi a menţine liberă circulaţia aeriană în spaţiul internaţional.