Rusia ameninţă Ucraina cu retragerea din tratatul de prietenie daca va adera la NATO

"Dacă Ucraina se alătură Planului de Acţiuni în vederea aderării (Membership Action Plan, MAP) sau întreprinde alte acţiuni în vederea integrării în NATO, atunci acest lucru trebuie considerat ca o renunţare unilaterală a Ucrainei la tratatul de prietenie, colaborare şi parteneriat" cu Rusia, potrivit unor deputaţi ruşi, citaţi de agenţia Interfax.

În acest caz, Rusia trebuie să "examineze posibilitatea retragerii" din acest tratat, potrivit declaraţiei.

Premierul ucrainean prooccidental, Iulia Timoşenko, a apreciat poziţia Dumei ca fiind "neadecvată", conform agenţiei Interfax. "Fiecare pas radical deteriorează starea lucrurilor dintre ţările noastre", a adăugat ea.

În opinia unui deputat al partidului prezidenţial, Iuri Kostenko, citat de Interfax, Moscova se comportă ca şi cum Ucraina ar fi "o filială a Rusiei sau o provincie a imperiului rus".

Opoziţia prorusă a acuzat însă liderii prooccidentali ai Ucrainei şi politicile lor "iresponsabile şi antistatale", vizând aderarea la NATO, potrivit deputatului Partidului Regiunilor Nestor Şufrici, citat de Interfax.

În acest tratat semnat în 1997, Kievul şi Moscova se angajează "să se abţină de la participarea sau de la susţinerea acţiunilor îndreptate împotriva uneia dintre ele" şi "să nu autorizeze folosirea propriului teritoriu pentru a atenta la siguranţa celeilate".

Cele două state se angajează în egală măsură să îşi dezvolte relaţiile în baza principiilor de respectare a "integrităţii teritoriale" şi a "neaplicării forţei".

Semnat în mai 1997 pe o perioadă de zece ani, tratatul a fost prelungit până în 2017, doar dacă una dintre cele două ţări nu îşi exprimă dorinţa să se retragă.

În declaraţie, deputaţii ruşi critică de asemenea decretul semnat la 22 mai de către preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko care cere elaborarea unei legi pe tema "încetării din 2017 a acordurilor internaţionale" care fac din Sevastapol (Ucraina) portul de staţionare a flotei ruse de la Marea Neagră.

Potrivit Dumei, astfel de decrete "reprezintă o încălcare de facto a acordurilor internaţionale (...) care sunt prioritare din punct de vedere juridic în raport cu legile şi documentele naţionale".

La summitul din aprilie, de la Bucureşti, NATO a promis integrarea, pe viitor, a Ucrainei şi Georgiei, însă a refuzat, din cauza lipsei de consens între statele membre, să acorde statutul de candidat oficial celor două foste republici sovietice.

Miniştrii de Externe ai NATO urmează să se întâlnească din nou în decembrie pentru a analiza progresele înregistrate de Ucraina în vederea unei posibile intrări în MAP, care reprezintă ultima etapă înainte de aderarea cu drepturi depline la Alianţa Atlantică.