Live text  Războiul din Ucraina, ziua 1083. Ucraina aprobă utilizarea dronelor Baton de mare viteză pe câmpul de luptă / Rusia îşi concentrează trupele pentru noi atacuri asupra oraşului Ciasiv Iar / Rusia a atacat cu drone mai multe regiuni ucrainene în timp ce Trump vorbeşte despre pace şi discuţii cu Putin

Ucraina aprobă utilizarea dronelor Baton de mare viteză pe câmpul de luptă

Autorităţile cehe investighează presupuse livrări neautorizate de drone către Ucraina

Rusia îşi concentrează trupele pentru noi atacuri asupra oraşului Ciasiv Iar, avertizează armata ucraineană

Trecerile ilegale de frontieră în Ucraina au scăzut cu 45% faţă de vara trecută

Încercările de a trece ilegal frontiera Ucrainei s-au redus aproape la jumătate comparativ cu vara trecută. „Dacă comparăm luna ianuarie cu iulie anul trecut, observăm o scădere de 45%”, a declarat Andrii Demcenko, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră, scrie The Kyiv Independent.

Zelenski şi Vance ar urma să se întâlnească la Conferinţa de Securitate de la München

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi vicepreşedintele SUA, JD Vance, s-ar putea întâlni în cadrul Conferinţei de securitate de la München, la sfârşitul acestei săptămâni, a confirmat Biroul prezidenţial pentru Kyiv Independent.

Vestea vine în contextul în care preşedintele american Donald Trump face presiuni pentru o rezolvare rapidă a războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, care se apropie de împlinirea a trei ani.

Din delegaţia SUA la conferinţa europeană de securitate de top, care va avea loc între 14 şi 16 februarie, vor mai face parte secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special al lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, Keith Kellogg.

Deşi detaliile întâlnirii aşteptate Vance-Zelenski nu au fost dezvăluite, Kellogg a declarat anterior că oficialii americani vor vorbi la München despre „obiectivul lui Trump de a pune capăt războiului sângeros şi costisitor din Ucraina”.

Scholz şi Merz sunt de acord asupra menţinerii sprijinului pentru Ucraina

Olaf Schlolz şi Friedrich Merz au fost de acord, în timpul unei dezbateri televizate din 9 februarie, că Berlinul trebuie să continue să sprijine Ucraina şi că războiul Rusiei trebuie să înceteze cât mai curând posibil.

Sondajele arată că alianţa conservatoare CDU/CSU a lui Merz este favorită la alegerile anticipate din 23 februarie.

În timpul dezbaterii, Merz a declarat că războiul „s-ar fi putut încheia mai devreme dacă Ucraina ar fi fost sprijinită mai decisiv şi cu mai puţină ezitare”, reiterându-şi poziţia anterioară conform căreia Germania ar trebui să furnizeze Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acţiune.

Scholz, al cărui guvern a devenit al doilea cel mai mare donator militar al Ucrainei de la izbucnirea războiului, a refuzat mult timp să furnizeze rachete cu rază lungă de acţiune, temându-se că ar putea atrage Germania în conflict.

Merz a făcut apel la o strategie unitară între Europa şi aliaţii SUA privind războiul Rusia-Ucraina şi a avertizat împotriva excluderii Ucrainei din discuţie. Potrivit liderului conservator german, este de asemenea important să vedem care vor fi următorii paşi ai Washingtonului.

La rândul său, cancelarul german a subliniat necesitatea de a ajuta Ucraina să construiască o armată puternică, amintind de asistenţa pe care guvernul său a oferit-o deja.

„Trebuie să ajutăm Ucraina să aibă o armată puternică. Pentru că economia sa nu va putea finanţa o armată de mărimea de care are nevoie pentru apărare”, a spus Scholz.

Berlinul a furnizat Kievului asistenţă militară în valoare de 11 miliarde de dolari între februarie 2022 şi octombrie 2024, situându-se doar sub SUA. Echipamentul furnizat a inclus tancuri Leopard 1 şi 2, artilerie, vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană Patriot, IRIS-T şi Gepard şi multe altele.

În calitate de principal susţinător european al Ucrainei, analiştii se aşteaptă ca Germania să joace un rol-cheie în coaliţia pro-Kiev, în contextul viitorului incert al sprijinului SUA sub administraţia lui Donald Trump.

Preşedintele Băncii Europene de Investiţii soseşte la Kiev

Preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Nadia Calvino, a sosit la Kiev pentru o vizită, informează Ukrinform.

Acest lucru a fost raportat de ambasadorul Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova.

Kievul a semnat un acord de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii în cadrul proiectului Recovery III la Conferinţa pentru redresarea Ucrainei de la Berlin de anul trecut.

Doi morţi şi 16 răniţi în Ucraina, în urma recentelor atacuri ruseşti

Doi oameni au fost ucişi şi alţi 16 răniţi, în urma atacurilor ruseşti asupra mai multor regiuni ale Ucrainei, au anunţat autorităţile regionale luni, citate de The Kyiv Independent.

În timpul nopţii, Rusia a lansat 83 de drone de tip Shahed şi drone-capcană, potrivit Forţelor Aeriene ale Ucrainei. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 61 de drone deasupra a 11 regiuni, în timp ce 22 au fost pierdute fără a provoca pagube.

În regiunea Doneţk, un atac rusesc a ucis un om în Kramatorsk şi a rănit alţi 12, conform guvernatorului Vadîm Filaşkin.

În Herson, un alt om a fost ucis şi altul rănit, în urma atacurilor cu drone, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Coreea de Nord trimite mii de muncitori şi militari în Rusia

Mii de nord-coreeni au fost trimişi să lucreze pe şantierele de construcţii din Rusia în ultimul an, numărul lor fiind în creştere faţă de cei 4.000 estimaţi în octombrie. Fiecare muncitor primeşte aproximativ 800 de dolari pe lună.

Dezvăluirea a fost făcută de către Serviciul Naţional de Informaţii din Coreea de Sud (NIS).

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Rusia a lansat un nou atac cu drone asupra Kievului în noaptea trecută, la doar câteva ore după ce preşedintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru New York Post că Vladimir Putin şi-ar dori încetarea războiului din Ucraina.

Atacul a provocat un incendiu într-o clădire care nu era folosită pentru locuinţe, potrivit primarului Vitali Klitschko, care a confirmat pe Telegram că serviciile de urgenţă au intervenit imediat.

Reuters relatează că martorii au auzit mai multe explozii, probabil cauzate de sistemele de apărare aeriană care au intrat în funcţiune. Până acum nu au fost raportate persoane rănite.

În interviul acordat New York Post, Trump a evitat să spună de câte ori a discutat cu Putin. Când a fost întrebat direct despre acest subiect, preşedintele american a răspuns doar: „Este mai bine să nu spun asta".

Kremlinul păstrează şi el tăcerea asupra acestor posibile discuţii, fără să confirme sau să nege că ar fi avut loc.

Casa Albă a publicat ulterior pe Twitter un mesaj cu tentă religioasă: „Binecuvântaţi sunt mediatorii păcii". Ca răspuns, Kremlinul a transmis că orice dialog pentru pace trebuie să ţină cont de interesele Rusiei.

Situaţia creează îngrijorare la Bruxelles, unde Uniunea Europeană se teme că s-ar putea repeta un scenariu similar conferinţei de la Ialta din 1945, când marile puteri au împărţit Europa în sfere de influenţă. „Nu putem fi izolaţi", a transmis UE.