Rusia cere Statelor Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele din Marea Baltică

"Preşedintele american este obligat să răspundă la întrebarea dacă Statele Unite au dat curs ameninţării", a declarat miercuri, conform cotidianului Le Monde, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, referindu-se la declaraţia făcută de liderul de la Casa Albă în luna februarie.

Statele Unite s-au opus vehement în ultimii ani proiectului gazoductului Nord Stream 2, argumentând că vor să reducă dependenţa energetică a Uniunii Europene de Rusia.

Pe 23 februarie, preşedintele Joseph Biden afirma, referindu-se la o discuţie anterioară cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, că Statele Unite şi-au coordonat "eforturile pentru a opri gazoductul Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina", conform stenogramei afirmaţiilor, postată pe site-ul Casei Albe. Biden constata că, pe baza consultărilor bilaterale, Germania tocmai anunţase în acel moment oprirea procedurilor de autorizare a gazoductului. Preşedintele SUA anunţa atunci o serie de sancţiuni împotriva companiei care a construit Nord Stream 2 şi avertiza că nu va ezita să treacă la "acţiuni suplimentare", dacă Rusia va continua escaladarea acţiunilor, care pe 24 februarie au condus la invazia militară în Ucraina.

Administraţia SUA a anunţat, marţi seară, că este pregătită să le ofere susţinere partenerilor europeni în anchetarea fisurilor la gazoductele din Marea Baltică, pe fondul suspiciunilor privind acte de sabotaj atribuite Rusiei. Însă Moscova consideră "absurd" să fie acuzată că şi-a atacat propriile gazoducte care fac legătura cu Germania, mai ales că acestea sunt nefuncţionale. "Este previzibil ca unii să acuze Rusia. Este previzibil, stupid şi absurd. Fisurile sunt problematice pentru noi, întrucât cele două conducte sunt umplute cu gaz rusesc pregătit să fie pompat, iar acest gaz este scump. Acest gaz se scurge", a afirmat miercuri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţiile Le Monde şi Le Point. Marţi, Peskov semnalase că nu exclude posibilitatea unui act de sabotaj din partea vreunui stat occidental. "Nu poate fi exclusă nicio variantă", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Gazoductul Nord Stream 1 nu este operaţional de trei săptămâni din cauze tehnice invocate de Moscova, pe fondul tensiunilor dintre Germania şi Rusia, iar conducta Nord Stream 2, un proiect contestat de mulţi ani de Statele Unite, nu a fost funcţional deloc, întrucât Germania a suspendat autorizarea, pentru sancţionarea Rusiei. Deşi nu sunt funcţionale, cele două conducte sunt umplute cu gaz.

Înaintea războiului din Ucraina, Administraţia Joseph Biden şi fostul Guvern Angela Merkel ajunseseră la un acord, în 2021, privind continuarea proiectului Nord Stream 2. Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 fuseseră întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Administraţia Trump s-a opus vehement gazoductului Nord Stream 2, susţinând că voia reducerea dependenţei Europei de resursele energetice ruse. De asemenea, Ucraina era deranjată că Rusia nu ar mai fi livrat gaze spre Europa prin reţeaua de pe teritoriul ucrainean. Însă Moscova a acuzat Wahingtonul că voia să vândă gaze în Europa, iar Uniunea Europeană a denunţat, înaintea războiului din Ucraina, presiunile SUA privind acest gazoduct. În contextul invaziei ruse în Ucraina, Germania a suspendat acordarea autorizaţiilor pentru începerea funcţionării gazoductului.