Rusia, Germania şi Uniunea Europeană au criticat decizia SUA de a impune sancţiuni firmelor implicate în proiectul Nord Stream 2

Criticile vin după ce preşedintele american Donald Trump a promulgat vineri legea prin care sunt impuse sancţiuni companiilor şi ţărilor implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va lega direct Rusia de Germania.

Sancţiunile vizează inclusiv companii care furnizează servicii de instalare a conductelor submarine, întrucât Washingtonul încearcă să oprească finalizarea conductei care ar urma să permită transportarea gazului rusesc spre Germania, pe sub Marea Baltică.

Scopul declarat al măsurii luate de congresmeni este acela de a contracara influenţa rusă în Europa, însă liderii politicieni europeni au îndemnat SUA să nu se amestece în politica energetică europeană.

Oficialii americani consideră că gazoductul va creşte dependenţa Europei de energia rusă, va spori veniturile Moscovei şi va amplifica influenţa preşedintelui rus Vladimir Putin.

Germania a acuzat Washingtonul de amestec în afacerile sale interne, iar oficiali din Rusia şi UE au criticat şi ei sancţiunile.

Ministrul german al Finanţelor, Olaf Scholz, a declarat că sancţiunile sunt o încălcare a suveranităţii.

"Depinde de companiile implicate în construcţia conductei să ia următoarele decizii", a spus el.

La rândul său, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat că sancţiunile reprezintă "un amestec în deciziile autonome luate în Europa".

Şi Uniunea Europeană s-a arătat deranjată de sancţiunile americane, spunând că ar trebui să poată decide propriile politici în plan energetic.

"În principiu, UE se opune impunerii de sancţiuni împotriva companiilor din UE care desfăşoară activităţi legitime", a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al UE.

De asemenea, Moscova şi-a manifestat opoziţia categorică, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, acuzând Washingtonul că promovează o "ideologie" care împiedică competiţia globală.