Rusia îndeamnă Statele Unite şi NATO să renunţe la instalarea elementelor antirachetă în Europa

"Nu vedem niciun motiv pentru continuarea proiectului antirachetă într-un ritm atât de rapid, cu proiecţii atât de clare privind potenţialul nuclear al Rusiei", a spus Riabkov, citat de agenţia TASS.

"Din punctul de vedere al Rusiei, este imposibil să fie folosite rachete cu raze medii de acţiune împotriva unor ţinte militare din Europa. Astfel, credem că Washingtonul creează motive artificiale pentru a putea construi segmentul european al sistemului antibalistic", a adăugat Riabkov.

La jumătatea lunii iulie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, anunţa că Rusia se aştepta ca Statele Unite şi NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear. Potrivit lui Lavrov, Administraţia Barack Obama ar trebui să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaţionale. Lavrov amintea că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană. "Este clar că acordul cu Iranul va influenţa situaţia generală în Orientul Mijlociu, în nordul Africii şi în zona Golfului Persic", argumenta Lavrov.

În replică, un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice afirma că acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele antibalistice din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. "Ameninţarea balistică la adresa NATO este în creştere. Numeroase ţări deţin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internaţional cu Iranul nu modifică situaţia. Sistemul antirachetă va proteja aliaţii europeni ai NATO de ameninţările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există şi au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO", a declarat un oficial NATO, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia rusă Sputnik. "Scopul este contracararea tuturor ameninţărilor din afara zonei euroatlantice. Sistemul antirachetă nu este antirus. Geografia şi fizica nu permit sistemului NATO să doboare rachete antibalistice intercontinentale din bazele militare construite în Polonia şi România", a explicat oficialul NATO.

Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, în iulie, la un acord privind programul nuclear iranian.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. La începutul lunii iulie, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Citeşte şi: Ambasador rus: Proiectul sistemului antirachetă confirmă temerile Moscovei

Citeşte şi: Rusia ar putea mobiliza avioane contra sistemului antirachetă din România. Reacţia NATO

Citeşte şi: Un nou AVERTISMENT din partea Moscovei: Rusia este preocupată de sistemele antirachetă din Europa şi va lua măsuri simetrice