Rusia îşi întensifică presiunile asupra Ucrainei înaintea alegerilor prezidenţiale

Preşedintele prooccidental, Victor Iuşcenko, instalat la putere în urma Revoluţiei Portocalii, este cotat cu mai puţin de zece la sută, cu câteva luni înaintea scrutinului prezidenţial, în timp ce rivalul său prorus se clasează pe primul loc, urmat de un alt candidat simpatizat la rândul său de Kremlin.

În aceste condiţii, Rusia şi-a intensificat eforturile de a califica Ucraina ca un vecin ostil, formulând o serie de plângeri împotriva politicilor sale şi aducând relaţiile dintre cele două state la cel mai mic nivel de la dezmembrarea Uniunii Sovietice.

Mulţi analişti apreciază că Moscova încearcă să influenţeze un climat electoral care să-i fie favorabil, iar alţii cred că pregăteşte terenul pentru o confruntare mai serioasă cu Kievul, la un an de la războiul cu Georgia prooccidentală. Deşi o guvernare prorusă ar fi ideală, Moscova nu susţine făţiş nici un candidat, iar principalii candidaţi la preşedinţia Ucrainei se pronunţă pentru o mai bună integrare europeană şi nu sunt dispuşi să facă toate concesiile cerute de Moscova.

„Războaiele şi conflictele au început să fie considerate o opţiune”, a declarat Valerii Ceali, din cadrul centrului Razumkov din Kiev. „Acum, pentru prima dată în mai mulţi ani, cuvântul «război» este folosit aici şi nu este respins ca imposibil”, a adăugat acesta.

În urmă cu câteva săptămâni, oficialii ruşi şi-au intensificat atacurile, acuzând Ucraina că ar fi trimis trupe anul trecut în Georgia pentru a ucide militari ruşi şi că ar perturba operaţiunile flotei ruse în portul ucrainean Sevastopol. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, i-a transmis lui Viktor Iuşcenko o scrisoare, care semăna cu o declaraţie de război. Acesta trecea în revistă politicile „anti-ruse”, printre care interesul faţă de integrarea în NATO, discriminarea investitorilor ruşi, restricţionarea utilizării limbii ruse şi promovarea unei istorii potrivit căreia Uniunea Sovietică a comis genocid împotriva ucrainenilor în anii ’30.