Pe baza relatărilor furnizate de doi luptători sârbi care au călătorit în Rusia, precum şi a unei liste de sârbi recrutaţi ce a fost făcută publică, The Guardian a constatat că oficialii ruşi par să fi făcut planuri de recrutare a sute de cetăţeni sârbi pentru a întări armata.
De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a introdus o serie de legi pentru a-i atrage pe cetăţenii străini să se alăture rândurilor sale. Vladimir Putin, la o reuniune de securitate la scurt timp după ce trupele sale au invadat Ucraina, a declarat că Kremlinul ar trebui să ajute persoanele de peste hotare care intenţionează să lupte de partea Rusiei.
De atunci, liderul rus a semnat un ordin care reduce durata minimă a serviciului militar prin contract pentru străini de la cinci ani la un an şi a oferit un proces de recrutare rapid pentru combatanţii care nu sunt ruşi.
În fruntea schemei de recrutare a sârbilor, un plan care pare să fi fost conceput în timpul verii, a fost Davor Savičić, un sârb care a petrecut ani de zile luptând în cadrul primei incursiuni a Rusiei în Ucraina, în 2014. Savičić a fost, de asemenea, legat de grupul paramilitar Wagner. Postul de ştiri Fontanka a relatat că acesta a luptat anterior în Siria cu Wagner. Două surse apropiate grupului paramilitar au confirmat pentru The Guardian implicarea anterioară a lui Savičić.
Deşi numărul sârbilor recrutaţi până în prezent nu pare a fi suficient de mare pentru a face o diferenţă pe câmpul de luptă, acţiunile Moscovei riscă să tensioneze relaţia cu Serbia, unul dintre puţinii săi aliaţi din vest.
Serbia, ţară candidată la aderarea la UE din 2012, s-a luptat să echilibreze legăturile strânse din punct de vedere istoric cu Rusia cu aspiraţiile de integrare în Europa, iar tensiunile au fost exacerbate de războiul din Ucraina, mulţi sârbi simpatizând cu Rusia.
Sentimentele pro-ruse sunt deosebit de puternice în rândul grupurilor ultranaţionaliste din Serbia, care au organizat o serie de mitinguri pro-Moscova de la începutul războiului din Ucraina.