Rusia şi instabilitatea tot mai mare în lume, în centrul lucrărilor Conferinţei de la Munchen

Acestea sunt "două dintre conflictele definitorii ale vremurilor noastre", se subliniază în ediţia din acest an a Raportului privind Securitatea de la Munchen, publicat de către organizatori.

"În urmă cu un an observam că echilibre internaţionale şi regionale riscau să se dezintegreze. De atunci încoace, acest risc nu a făcut altceva decât să crească", afirmă în prefaţa raprtului Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei.

Raportul avertizează în legătură cu "o criză în relaţiile occidentalo-ruse", în contextul a numeroase înfruntări şi incidente militare între forţe ruse şi occidentale, care prezintă un risc de netăgăduit de escaladare.

Rusia nu aşteaptă niciun progres la Munchen, declara săptămâna aceasta pentru presa de stat Valentina Matviienko, preşedinta Camerei superioare a Parlamentului rus.

Relaţiile Moscovei cu Occidentul se află la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece şi până în prezent, după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea (sud) la începutul lui 2014, iar apoi a susţinut rebeliunea separatistă prorusă din estul Ucrainei.

Preşedintele rus Vladimir Putin - care a folosit, în 2007, forumul de la Munchen pentru a susţine un discurs incendiar împotriva extinderii NATO către Est - nu va participa la ediţia din acest a Conferinţei, deoarece are programul prea încărcat, potrivit purtătorului său de cuvânt.

Cu două zile înainte de începerea lucrărilor Conferinţei, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat că Alianţa militară occidentală îşi va spori prezenţa la Marea Neagră, unde se află Crimeea anexată de ruşi.

"Acţiunile Rusiei în Ucraina şi Siria se vor afla în centrul (discuţiilor) de la Munchen", afirmă Mark Galeotti, un expert în probleme de securitate rusă. Pe locul doi în dezbaterile summitului se va afla gruparea teroristă Statul Islamic (SI), declară Galeotti pentru DPA.

Forţele aeriene ruse îl susţin - în războiul civil din Siria - pe preşedintele Bashar al-Assad, un vechi aliat al Moscovei, în timp ce puteri occidentale şi regionale îi susţin pe rebeli, care caută să-l răstoarne de la putere pe al-Assad - pe care-l acuză de crime împotriva umanităţii.

"Rusia şi Occidentul au obiective fundamental diferite în conflictul sirian, ceea ce face un compromis şi mai puţin probabil", afirmă Maria Snegovaia, o editorialistă la cotidianul rus Vedomosti.

"Rusia reuşeşte într-o oarecare măsură să consolideze cramponarea lui al-Assad de putere şi, ca atare, probabil nu va fi dispusă să ofere Occidentului concesii cu privire la Siria", declară Snegovaia pentru DPA.

Ucraina marchează săptămâna aceasta un an de la semnarea unui armistiţiu, la Minsk, de către preşedinţii rus Vladimir Putin şi ucrainean Petro Poroşenko.

Încălcări ale acestui armistiţiu fragil sunt raportate aproape zilnc, iar implementarea înţelegerii este necesară, dacă Moscova vrea să fie ridicate sancţiunile occidentale care-i paralizează economia.

Însă nimic nu arată că Putin este pregătit să renunţe la estul Ucrainei, este de părere Serghei Aleksaşenko, un fost adjunct de ministru al Finanţelor din Rusia.

"Sancţiunile afectează economia rusă, însă Putin este pregătit să accepte acest preţ. Ele îl ajută să-şi consolideze elita şi să câştige popularitate în ţară", subliniază Aleksaşenko pentru DPA.

Reprezentanţi ruşi şi occidentali ar urma să încerce să atenueze tensiunile, însă "fără Putin în sală este puţin probabil să se ajungă la vreun rezultat major", consideră Matthew Rojansky, directorul Institutului Kennan, specializat în probleme ruse, cu sediul la Washington.

"În cele din urmă, indiferent de (rezultatul) negocierilor de la Munchen, Putin va fi nevoit să ia o decizie", afirmă Galeotti.

Premierul rus Dmitri Medvedev va conduce delegaţia rusă, din care face parte şi ministrul de Externe Serghei Lavrov, potrivit presei de stat.

Reprezentanţii occidentali vor profita probabil de summit pentru a-şi consolida poziţia împotriva implicării Rusiei în Siria şi Ucraina, scria recent agenţia de stat Tass, într-un editorial.

Cancelarul german Angela Merkel se declara indignată, luni, de faptul că o ofensivă susţinută de ruşi împinge refugiaţi către Turcia.

Sute de mii de refugiaţi din zone de conflict, precum Siria, au venit anul trecut în Germania, profitând de politica uşilor deschise a cancelarului german.

Această politică este dur criticată de unii oficiali germani de rang înalt ca Horst Seehofer, premierul landului Bavaria, a cărei capitală este Munchenul.

Seehofer l-a vizitat săptămâna trecută pe Putin, la Moscova, şi a îndemnat la o relaxare a sancţiunilor occidentale impuse Rusiei.

"Rusia îşi intensifică în prezent o campanie informaţională, cu scopul de a schimba opinia publică europeană - şi mai ales germană - în privinţa sancţiunilor care i-au fost impuse şi cu scopul de a o discredita pe Merkel din perspectiva crizei refugiaţilor", a declarat Snegovaia pentru DPA.

Merkel nu este aşteptată la Conferinţă. Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier este cel care va conduce negocierile cu reprezentanţii străini de rang înalt.