Rusia, Ucraina şi UE au semnat un acord privind reluarea livrărilor de gaze ruseşti

Acordul a fost semnat de miniştrii Energiei ai celor două ţări, rusul Aleksandr Novak şi ucraineanul Iuri Prodan, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, după cinci luni de negocieri.

Un act adiţional la contract a fost ulterior parafat de şeful Gazprom, rusul Aleksei Miller, şi cel al Naftogaz, ucraineanul Andrii Kobolev.

"Responsabilitatea politică, logica cooperării şi pur şi simplu bunul simţ economic au prevalat", a apreciat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cursul unei conferinţe de presă.

"Este un pas important pentru securitatea noastră energetică", a dat asigurări el, afirmând că nu există "niciun motiv pentru ca oameni din Europa să îndure frigul în această iarnă".

Oettinger a precizat că acordul se referă la un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi. El a precizat că Ucraina este capabilă să-şi achite datoria la gaze faţă de Rusia.

Programele substanţiale acordate de UE, care a lansat două programe de susţinere macroeconomică în valoare de 1,6 euro, şi FMI, care a promis în aprilie un împrumut în valoare de 17 miliarde de dolari, vor ajuta Kievul să-ş achite datoria la gaze, a afirmat Günther Oettinger.

El a îndemnat partidele proeuropene care au câştigat alegerile din 25 octombrie să formeze "rapid" guvernul pentru a putea debloca noile plăţi europene chiar din februarie 2015.

Pe de altă parte, Naftogaz "are venituri proprii" şi va putea să achite lunar pentru livrările de gaze, a adăugat comisarul european.

"Ucraina preconizează să cumpere patru miliarde de metri cubi până la sfârşitul lui 2014, ceea ce reprezintă 1,5 miliarde de dolari", a precizat el.

Barroso a spus că "speră că acest acord va creşte încrederea între Ucraina şi Rusia". "Punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk" privind încetarea focului în Estul separatist al Ucrainei "trebuie să fie, în acest moment, prioritatea" noastră, a adăugat el.

"Suntem convinşi că relaţiile noastre viitoare vor fi constructive şi acordurile respectate", a comentat ministrul rus Aleksandr Novak. "Această decizie va asigura securitatea energetică a Ucrainei şi va securiza livrările de gaze spre Europa", a subliniat omologul său ucrainean Iuri Prodan.

"Sperăm că acesta este un nou început de capitol, mai constructiv, în relaţiile dintre UE, Rusia şi Ucraina", a anunţat Gazprom într-un comunicat.

Ucraina s-a angajat să achite 3,1 miliarde de dolari, corespunzând plăţilor neachitate în noiembrie-decembrie 2013 şi aprilie-mai-iunie 2014. Această datorie, restructurată la un preţ redus de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, urmează să fie achitată până la sfârşitul anului, în două tranşe, adică 1,45 de miliarde de dolari până la sfârşitul lui noiembrie şi 1,6 miliarde de dolari până la sfârşitul lui decembrie.

Dar, în total, datoria ucraineană se ridică la 5,3 miliarde de dolari potrivit Gazprom, a amintit Novak. Pentru restul datoriei, el a anunţat că Rusia acceptă, la fel ca Ucraina, să aştepte verdictul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Stockholm, care se va pronunţa abia în vara anului viitor.

UE îşi "va juca pe deplin rolul" pentru a facilita punerea în aplicare a acordului pe tema gazelor

Uniunea Europeană îşi "va juca pe deplin rolul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului găsit" joi seara la Bruxelles în vederea rezolvării, provizoriu, a conflictului gazelor dintre Rusia şi Ucraina, au dat asigurări preşedintele francez şi cancelarul german, relatează AFP.

Potrivit unui comunicat publicat de Elysée, François Hollande şi Angela Merkel s-au întreţinut în cursul serii de joi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cel ucrainean Petro Poroşenko. Cei patru oficiali "au salutat încheierea negocierilor pe tema livrărilor de gaze ruseşti Ucrainei, purtate datorită Uniunii Europene".

"Preşedintele Republicii şi cancelarul german au notat că Uniunea Europeană îşi va juca pe deplin rolul, în asociere cu partenerii săi (Statele Unite, membrii G7, FMI), pentru a facilita punerea în aplicare a acordului găsit" la Bruxelles, anunţă comunicatul.

Pe de altă parte, Hollande şi Merkel "au subliniat importanţa punerii depline în aplicare a protocolului de la Minsk din 5 septembrie 2014, în vederea găsirii unei soluţii politice durabile la criza actuală din estul Ucrainei", şi "şi-au exprimat dorinţa relansării dialogului naţional între autorităţile ucrainene şi separatişti".