Rusia va atrage şi alţi aliaţi, după România şi Italia, în criza gazelor

Europa continuă să tremure de frig, după eşecul reluării tranzitului gazelor ruseşti spre Europa, via Ucraina, Moscova şi Kievul acuzându-se reciproc, în timp ce Rusia îşi face aliaţi, scrie presa rusă de miercuri.

"Europa continuă să tremure de frig", în timp ce, în pofida acordurilor încheiate, tranzitul a 76,6 milioane de metri cubi de gaze ruseşti via Ucraina nu a fost asigurat de societatea naţională ucraineană Naftogaz, din cauza "lipsei de capacităţi tehnice", subliniază cotidianul Gazeta.

"Aparent, Europa este foarte indignată de noile probleme privind tranzitul gazelor", relatează la rândul său cotidianul Nezavisimaia.

Dar "Rusia a reuşit să atragă de partea sa doi aliaţi, Italia şi România", notează cotidianul Kommersant, subliniind că "ţările care susţin Rusia vor deveni mai numeroase", în condiţiile în care premierii bulgar şi slovac, Serghei Stanişev şi Robert Fico, efectuează miercuri vizite la Moscova.

De altfel, "aceste ţări sunt cele care au suferit cel mai mult din cauza războiului gazului", aminteşte Kommersant.

Conform cotidianului Vremia Novostei, "scuzele nu sunt permise". Rusia şi Ucraina ar fi trebuit "să ajungă la un acord privind condiţiile tehnice înainte de a semna protocolul, pentru a asigura reluarea tranzitului spre Europa, şi nu după", subliniază ziarul.

Acuzaţiile reciproce dintre grupul rus Gazprom şi cel ucrainean Naftogaz "au demonstrat absenţa oricărei dorinţe de a pune capăt războiului gazelor, ilustrată prin confuzia în ceea ce priveşte comunicarea şi diferitele cifre avansate", scrie la rândul său Nezavisimaia Gazeta.

Tranzitul gazelor ruseşti, care a fost reluat marţi dimineaţă după o săptămână de întrerupere, a fost oprit din nou, Moscova şi Kievul acuzându-se reciproc de responsabilitate.

Naftogaz a admis că blochează tranzitul gazelor, dar şi-a explicat poziţia prin faptul că Gazprom a pus "condiţii de tranzit inacceptabile".