Rusia va crea în Serbia un centru logistic ce ar putea pune probleme României

Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, şi vicepreşedintele sârb şi ministru al Afacerilor Interne, Iviţa Dacici, au semnat un acord cu potenţiale implicaţii militare. Semnat în prezenţa preşedinţilor rus, Dmitri Medvedev, şi sârb, Boris Tadici, acordul prevede crearea unui centru logistic ce va fi localizat lângă oraşul Nis din sud-estul Serbiei. Ambele părţi vor ca acest centru logistic să se transforme într-o operaţiune amplă care să deservească întreaga regiune balcanică, în prevenirea dezastrelor şi combaterea consecinţelor acestora, scrie Jamestown Foundation.

Viitorul centru rusesc din Serbia este probabil cel mai important rezultat al vizitei preşedintelui rus în această ţară, la 20 octombrie. Intenţia de a-l construi are şanse mai mari de materializare decât cea privind implicarea sârbă în proiectul South Stream al Gazprom, asupra căreia a fost de asemenea semnat un acord în timpul vizitei lui Medvedev. Guvernul din Serbia continuă să răsplătească Rusia pentru sprijinul său în legătură cu Kosovo, potrivit Jamestown Foundation.

Acordul "bizar" al Serbiei cu Rusia este primul de acest fel, comentează organizaţia americană. Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă este un unul complet militarizat, iar acordul permite mobilizarea pe termen lung de personal militar rus, elicoptere şi provizii cu multiple întrebuinţări în Serbia, folosind aeroportul de lângă Nis. Acest centru logistic al Rusiei pare să fie o reacţie simbolică faţă de baza americană Bondsteel, de partea cealaltă a graniţei, în Kosovo.

Oraşul Nis se află la o distanţă aproape egală de graniţa Serbiei cu Bulgaria şi respectiv Kosovo. El este situat în apropierea unei enclave locuite de albanezi pe teritoriul sârb, lângă Kosovo, numită Presevo Valley. Într-o situaţie de criză, Rusia ar putea pune probleme României, Bulgariei sau altor ţări, prin cererea de a survola spaţiul aerian al acestor state, pentru a aproviziona centrul de la Nis. O situaţie similară a apărut în 1999, când România, Bulgaria şi Ungaria, bazându-se pe sprijinul Statelor Unite şi al NATO, au refuzat cererea Moscovei de a acorda permisiune de zbor avioanelor ruseşti, cu scopul de a trimite noi provizii în Serbia.

Tacticile Moscovei sunt menite să prelungească o situaţie ambiguă în Kosovo, să tensioneze relaţia pe această temă dintre Serbia, pe de o parte, şi Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) pe de altă parte, să menţină disfuncţionalitatea Bosniei-Herţegovina, pentru a-i împiedica evoluţia către UE şi NATO, şi să încurajeze naţionalismul sârb orientat spre trecut, ca un instrument al Rusiei, alături de cele economice, de a concura împotriva Occidentului în Balcani, conchide Jamestown Foundation, în comentariul său.