Sancţiunile adoptate până în prezent de occidentali contra Rusiei

SANCŢIUNI MILITARE

Statele Unite decid pe 3 martie să-şi suspende cooperarea militară cu Rusia, în urma intervenţiei ruse în Crimeea.

La 1 aprilie, miniştrii de Externe ai celor 28 de state membre NATO, reuniţi la Bruxelles, optează pentru o suspendare a "cooperării civile şi militare cu Rusia". Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen nu precizează, la data respectivă, care sunt programele afectate, dar subliniază că cele cu privire la Afganistan sau lupta împotriva traficului de droguri nu vor fi vizate.

SANCŢIUNI FINANCIARE ŞI RESTRICŢII LA ACORDAREA DE VIZE

La o zi după referendumul privind alipirea Crimeei la Rusia, europenii şi americanii anunţă aproape simultan, pe 17 martie, sancţiuni financiare vizând un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi de rang înalt.

Dinspre partea americană, aproximativ 20 de persoane sunt vizate de blocarea eventualelor averi pe teritoriul Statelor Unite. Printre ele figurează vicepremierul Dmitri Rogozin, preşedinta Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus) Valentina Matvienko şi doi consilieri apropiaţi ai lui Putin - Vladislav Surkov şi Serghei Glaziev.

Lista politicienilor sancţionaţi de UE este extinsă, pe 21 martie, la încă 12 oficiali, numărul total al persoanelor vizate ajungând la 33.

La începutul lui martie, lideri europeni au decis să suspende negocieri cu omologi ruşi privind o liberalizare a politicii vizelor.

SANCŢIUNI DIPLOMATICE

În semn de protest faţă de alipirea Crimeei de către Rusia, liderii occidentali au decis pe 25 martie, într-un summit la Haga, să anuleze un summit G8 prevăzut în iunie la Soci (Rusia). Această reuniune G8 a fost înlocuită cu un summit G7, deci fără Rusia, la Bruxelles.