Sarkozy se află într-o situaţie delicată faţă de Hollande, după dezbaterea televizată

Foarte violentă, dar fără lovituri de eliminare, dezbaterea de aproape trei ore a scos în evidenţă diferenţele dintre cei doi, care au abordat, rând pe rând, teme începând de la bilanţul economic şi până la imigraţie, inclusiv "stilul" preşedinţiei.

Joi dimineaţa, preşedintele conservator Nicolas Sarkozy, care l-a calificat pe adversarul său, în cursul dezbaterii, drept un "mic calomniator", a apreciat că această confruntare directă a fost "destul de republicană". "Niciodată un scrutin nu va fi atât de indecis", iar rezultatul turului doi "se va juca strâns", a adăugat el, pentru postul de radio RTL.

"Mă gândeam că va fi aspră şi a fost (...), dar dezbaterea s-a purtat în jurul propunerilor mele", a apreciat, la rândul său, François Hollande, pentru postul France2.

În opinia sa, scrutinul de duminică cuprinde "încă multe necunoscute". Sunt deplin conştient că nu s-a jucat nimic, că nu s-a obţinut nimic, că nu s-a câştigat nimic", a subliniat el pentru postul de radio France Inter.

Cei doi au reluat imediat campania, în vederea ultimului "sprint" dinaintea scrutinului prevăzut pentru duminică. După interviurile acordate unor posturi de radio şi televizune, Sarkozy urma să participe joi după-amiază la un miting organizat la Toulon (sud-est), iar Hollande la unul organizat la Toulouse (sud-vest).

În opinia majorităţii editoariştilor de presă, în ediţiile de joi, dezbaterea "nu ar trebui să provoace un cutremur electoral". Favoritul, potrivit sondajelor, François Hollande, prezentat ca învingător detaşat în al doilea tur cu 53 până la 54% din voturi, a fost cel care a "marcat mai multe puncte" în privinţa ţinutei sale prezidenţiale.

Stânga a revendicat imediat victoria. "Hollande prezidează dezbaterea", titra pe prima pagină cotidianul de stânga Libération.

"Eu cred că ieri (miercuri) seara Franţa şi-a găsit preşedintele în (persoana lui) François Hollande", a declarat joi Martine Aubry, preşedinta Partidului Socialist (PS). În opinia sa, "cei care nu îl cunosc bine au putut vedea că are stofă de preşedinte".

A fost "un fel de predare a puterii" în cursul dezbaterii, a apreciat joi Pierre Moscovici, directorul campaniei candidatului socialist. "Dacă exista un om de stat între cei doi, acesta este François Hollande", a adăugat el.

Cotidianul de dreapta Le Figaro, apropiat de Sarkozy, continuă să creadă în victoria acesta în faţa lui "François Hollande, a limbajului său depăşit şi stângii sale disparate".

"Sarkozy l-a împins pe Hollande în defensivă până într-acolo încât Hollande a şovăit, acesta compensând imediat printr-un anumit nivel de agresivitate", a apreciat Jean-François Copé, denunţând "impostura intelectuală" a candidatului socialist.

Invective au zburat peste masa lată de 2,5 metri care îi despărţea pe cei doi miercuri seara.

Hollande a surprins rupând cu imaginea sa de politician al consensului, pentru a trece frecvent în ofensivă. Referitor la stilul său în cazul în care ajunge preşedinte, el a enumerat diferenţele pe care le va aduce în modul de exercitare a funcţiei. Fiecare dintre frazele sale începea cu "eu, în calitate de preşedinte al Republicii...".

Ministrul de Interne Claude Guéant, un apropiat al lui Sarkozy, l-a acuzat pe Hollande că s-a pezentat "plin de aroganţă", dar a recunoscut că socialistul a fost "foarte bătăios".

După ce Marine Le Pen, şefa extremei drepte, şi-a îndemnat marţi electoratul, în mod implicit, la un vot "alb", joi seara candidatul de centru François Bayrou, care a obţinut 9,1% din voturi în turul întâî, pe 22 aprilie, urma să îşi anunţe poziţia faţă de turul doi.

Însă apelul la alegători al lui Bayrou, ca şi dezbaterea de miercuri, nu par să răstoarne o tendinţă constantă încă de la începutul campaniei electorale, şi anume că François Hollande conduce, potrivit sondajelor, cu un avans care nu a fost niciodată mai mic de şase puncte. Acest avans reprezintă două milioane de voturi.

Duelul televizat a fost urmărit de 17,79 de milioane de telespectatori, pe şapte canale. Duminică sunt invitaţi la urne peste 45 de milioane de alegători, pentru a vota preşedintele celei de a cincea puteri mondiale.