Scandal în SUA. Libertatea presei este ameninţată, Trump scade în popularitate

Deja o ţintă preferată a lui Donald Trump, mass-media a fost, de asemenea, în vizorul poliţiei de când au început protestele.

Mathieu Derrien are vocea sigură acum când comentează evenimentele de sâmbătă din Minneapolis. În acea seară reporterul de la canalul francez TF1  era alături de corespondentul canalului, Amandine Atalaya, pentru a relata protestele provocate de moartea afro-americanului George Floyd, ucis la 25 mai de către un poliţist alb.

Maşînă lor a fost vizată de gloanţe de cauciuc din partea poliţiei. „S-au apropiat de noi urlând să ieşim din maşînă”, spune el. Ne-au spus să ridicăm mâinile şi apoi ne-au arestat. Am spus imediat că suntem jurnalişti dar au răspuns că nu le pasă, că încălcăm starea de urgenţă. Sunt în Statele Unite de şase ani, nu mi s-a întâmplat niciodată ”.

"Sunt îngrozită". 

Cei doi jurnalişti sunt transferaţi într-o maşînă şi duşi spre secţia de poliţie. În cele din urmă, Mathieu Derrien şi Amandine Atalaya vor fi eliberaţi după câteva ore, „puţîn şocaţi” de faptul că se trăgea în maşina poliţiei, dar nevătămaţi.

„Mai multă teamă decât altceva”, spune reporterul. Dar alţi jurnalişti care au urmat relatat protestele din Statele Unite au fost mai puţîn norocoşi. În Minneapolis, jurnalistă independentă Linda Tirado şi-a pierdut ochiul stâng după ce a fost rănită de un glonţ de cauciuc. În Louisville, angajaţii NBC au fost vizaţi cu gloanţe cu piper atunci când activitatea lor de jurnalişti era clar identificabilă. Arestarea directă a jurnalistului CNN, Omar Jimenez, pe 29 mai a devenit celebră.

„În mod normal, înregistrăm între 100 şi 150 de încălcări ale libertăţii presei pe parcursul unui an întreg. De când au început protestele, într-o singură săptămână, am numărat câteva sute şi continuă să crească", deplânge Kirstin McCudden, directorul editorial al US Press Freedom Tracker, o platformă fondată în 2017 în parteneriat cu mai multe organizaţii mari apărarea drepturilor jurnaliştilor, cum ar fi Reporterii fără frontiere (RSF) sau Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor (CPJ), care se află la New York.
Începând cu 4 iunie, US Freedom Tracker a raportat cel puţîn 279 de incidente privind libertatea presei de la începerea mişcării de protest: 40 de degradări de materiale, cel puţîn 45 de arestări şi 180 de atacuri. Printre acestea, platforma a numărat 67 de atacuri fizice, 69 de atacuri cu gloanţe de cauciuc sau proiectile şi 40 cu gaze lacrimogene. "De cele mai multe ori, aceste atacuri au venit de la poliţie", a spus Kirstin McCudden. Se întâmplă să fie şi alţi atacatori, dar este mult mai rar. "

Dintre cele 180 de atentate înregistrate de SUA Freedom Tracker, 149 sunt atribuite poliţiei. Într-o declaraţie, CPJ a declarat că a fost „îngrozită” de „utilizarea continuă a acţiunilor dure şi uneori violente ale poliţiei împotriva jurnaliştilor care îşi fac meseria”. „Nu am mai cunoscut nimic de această amploare în istoria modernă a Statelor Unite”, reia Kirstin McCudden, care totuşi aminteşte că jurnaliştii au fost deja ţinta poliţiei în ultimii ani, că în Ferguson, în 2014 , că parte a protestelor care au urmat morţii lui Michael Brown, un alt afro-american ucis de un ofiţer de poliţie. "Arestările jurnaliştilor nu au început sub administraţia Trump", a spus ea.

Trump acuză mass-media pe Twitter

Cu toate acestea, criticii preşedintelui l-au acuzat că a alimentat violenţa prin difuzarea unui discurs ostil şi agresiv împotriva mass-media şi a reprezentanţilor acestora. De la alegerile sale din 2016, Donald Trump şi-a arătat în mod repetat dispreţul faţă de ziarele şi canale de televiziune pe care le numeşte cu uşurinţă „duşmani ai poporului” sau „media fake news”.

"Principalele canale mass-media sunt CORUPTE", a scris el din nou miercuri pe Twitter, reţeaua socială pe care atacă în mod regulat jurnaliştii: de 1.339 ori între nominalizarea să din iunie 2015 şi sfârşitul celui de-al doilea an de mandat, la începutul anului 2019, conform numărului stabilit de US Press Freedom Tracker.

Kirstin McCudden, însă, refuză să stabilească o legătură de cauzalitate directă între cuvintele chiriaşului de la Casă Albă şi violenţa repetată a poliţiei împotriva jurnaliştilor din ultimele zile. "Suntem într-un moment de cotitură economică, iar situaţia este extrem de tensionată, din punct de vedere cultural, politic şi social. Retorică preşedintelui Trump împotriva jurnaliştilor sporeşte tensiunile. Toate aceste elemente pot constitui o formă de explicaţie, spune ea. Dar asta nu scuză nimic: jurnaliştii ar trebui să aibă dreptul de a difuza informaţii ".