Scenarii privind viitorul rol politic al lui Putin

Teoretic, după încheierea celui de-al doilea mandat, Putin ar urma să se retragă de pe scena politică, însă o asemenea posibilitate este greu de crezut. Diversele scenarii sugerează că el ar putea deveni lider al majorităţii parlamentare, "lider al naţiunii" sau chiar, din nou, preşedinte al Rusiei.

"Putin întreţine deliberat nesiguranţa, pentru a avea mână liberă până când va fi găsită o soluţie bună. Iar acest lucru provoacă nervozitatea elitelor, care încearcă să ghicească, să influenţeze sau să anticipeze decizia lui", comentează Maria Lipman, de la Centrul Carnegie.

Aflat la putere din 2000, preşedintele rus a dat asigurări în repetate rânduri că nu va modifica prevederile Constituţiei, care îi interzice să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv de patru ani, dar a afirmat că îşi va menţine influenţa.

La 1 octombrie, el a surprins opinia publică anunţând că se va afla pe primul loc al listei partidului Rusia Unită, pentru alegerile legislative din 2 decembrie. De altfel, participanţii la tot mai multe manifestaţii sau congrese organizate în Rusia îi cer lui Putin să rămână la conducerea ţării.

Mai mulţi analişti apreciază că el va rămâne la conducerea Rusiei Unite, care va propune componenţa guvernului şi candidatul la preşedinţie. Partidul va avea şi influenţa necesară pentru a-l demite pe şeful statului, în cazul în care va obţine o majoritate de două treimi în Parlament, scenariu credibil conform sondajelor.

"Centrul puterii se va deplasa dinspre Kremlin spre Rusia Unită, condusă de Putin, care nu va mai fi un partid de birocraţi, ci o structură foarte puternică, având un fel de Politburo ale cărui posturi vor fi ocupate de oamenii din anturajul lui Putin", apreciază sociologul Olga Kriştanovskaia, specialist în comportamentul elitelor ruse.

Constituţia acordă însă preşedintelui prerogative ample în ceea ce priveşte politica internaţională, el deţine codurile nucleare şi are dreptul de a numi personalul de conducere în domeniile Apărării, Internelor, serviciilor secrete şi Justiţiei.

Ca urmare, loialitatea viitorului preşedinte nu este garantată. "Putin a fost cel care a dat un exemplu în acest sens. L-a ascultat pe (predecesorul său, Boris) Elţîn un an sau doi, apoi şi-a aplicat propria politică", a declarat liderul comunist Ghenadi Ziuganov, într-un interviu acordat AFP.

Aleksandr Şohin, influent om de afaceri şi apropiat al preşedintelui, s-a referit, într-un interviu publicat de săptămânalul Itoghi, la un mecanism care i-ar permite lui Putin să se prezinte la alegeri fără a schimba Constituţia, profitând de o breşă a legii electorale. El a afirmat că această variantă ar implica retragerea lui Putin din funcţie înainte de încheierea mandatului, dar după stabilirea datei alegerilor prezidenţiale şi înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial, într-un interval de cinci zile.

Data alegerilor a fost stabilită luni de Consiliul Federaţiei, care a decis că scrutinul se va desfăşura la 2 martie 2008. În intervalul de cinci zile până la publicarea în Monitorul Oficial, plecarea lui Putin de la Kremlin ar fi asimilată unei demisii, iar alegerile prezidenţiale ar deveni scrutin anticipat, în aceste condiţii actualul şef al statului având posibilitatea de a candida pentru un nou mandat.

În cazul retragerii lui Putin, interimatul va fi asigurat, până la alegeri, de prim-ministru. În această situaţie, actualul preşedinte ar candida, după o puază de câteva săptămâni, iar un nou mandat nu va mai fi considerat "consecutiv".

"Acest lucru ar contraveni spiritului Constituţiei", afirmă Viktor Şeinis, unul dintre autorii Legii fundamentale ruse. El apreciază că o soluţie "mai decentă, analizată de Kremlin", constă în alegerea unui nou preşedinte, care să demisioneze, din motive de sănătate, după numai câteva luni, determinând convocarea unui scrutin anticipat, la care Putin poate candida din nou.